„Cred că un mare poet fără discipoli este ca un om fără copii.”

Eduard Ţară

locul desfăşurării primului kukai din România, locul unde puteţi găsi informaţii despre fenomenul haiku din ţară şi nu numai

luni, 24 septembrie 2007

Portrete - Vasile Smărăndescu


Poet, prozator şi publicist, Vasile Smărăndescu este una dintre personalităţile remarcabile care a contribuit la introducerea liricii de inspiraţie niponă în România, fiind alături de Florin Vasiliu unul dintre membrii fondatori al „Societăţii Române de Haiku”. Este membru al „Uniunii Scriitorilor din România” şi membru asociat al „Internaţional Haiku Society” din Tokyo.


S-a născut la 11 octombrie 1932 în comuna Topana (Valea Ungureni, până la comasarea acesteia cu Topana), judeţul Olt. Absolvent al facultăţii de Economie Generală de la Academia de Studii Economice din Bucureşti în 1956. Doctor în economie din 1976. Economist principal, şef serviciu adjunct şi director adjunct la Centrocoop până în 1969; şef sector la Consiliul Economic 1969-1971; expert la Consiliul de Miniştri 1971-1984; director adjunct la ONT Carpaţi şi director în Ministerul Turismului 1984-1991; asistent şi lector asociat la Academia de Studii Economice din Bucureşti 1971-1974; autor de cărţi ştiinţifice şi numeroase studii de specialitate.
Membru al Cenaclului literar „Nicolae Bălcescu” în timpul studiilor la Liceul Comercial din Piteşti (1943-1951).
A colaborat la revistele „Tribuna” (în care a debutat cu versuri în 1976), „Familia”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Scânteia tineretului”, „România literară”, „Săptămâna”, „Ramuri”, „Transilvania”, „Cronica”, „Urzica”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Steaua”, „Orizont”, „Contemporanul”, „Scânteia”, „Viaţa românească”, „Magazin istoric”, „Eco”, „Viaţa Capitalei”, „Ţara”, „Hercules”, „Cuget românesc”, „Tineretul liber”, „Evenimentul”,
„Star”, „Haiku”, „Orion”, „Albatros”, „Orfeu”, „Mainichi Daily News” (Japonia), „Apokalipsa” (Slovenia) şi altele.


În domeniul liricii de inspiraţie niponă a scris cărţi ce se înscriu ca repere în domeniu.

Lucrări publicate:

Poezie: „Interogaţia adevărului”, poeme, Ed. Junimea, 1981 (debut editorial în beletristică); „Discurs despre judecata cea dreaptă”, poeme, Ed. Dacia, 1982; „Exclamaţia muritorului” poem, Ed. Sport-Turism, 1984; „Cimitirul ploilor”, poeme, Ed. Dacia, 1985; „Pasagerul de seară”, poeme, Ed. Eminescu, 1987; „Carte însingurată”, poeme, prefaţă Florin Vasiliu, Ed. Pentru Turism, 1991; „Secunda fără sfârşit”, haiku, prefaţă de Laurenţiu Ulici, Ed. Cartea Românească, 1996; „Între lumină şi umbră”, tanka, Ed. Viitorul Românesc, 1998; „Vreme de-o clipă”, haiku şi senryu, prefaţă de Ion Acsan, Ed. Orion, 1999; „Luna ca o iscoadă”, tanka, cuvânt înainte de Ion Rotaru, Ed. Orion, 1999; „Ecoul clipei”, haiku şi senryu, cuvânt înainte de Ion Rotaru, Ed. Semne, 2000; „Pasagerul de seară”, versuri, antologie de autor, ediţie revizuită şi completată, prefaţă de Ion ROtaru, Ed. Garamond, 2001.

Umoristice: „Dojeneala”, poem dialectal umorisatic, prefaţă de Ion Rotaru, Ed. Viitorul Românesc, 1998; „Chioşcul de ziare”, proză scurtă umoristică, prefaţă de Radu Cârneci, Ed. Viitorul Românesc, 1998.

Istorie literară: „Eminescu pe pământ românesc şi în durată eternă”, în colaborare cu Victor Crăciun, Ed. Ministerul Turismului, 1989; „Drumuri eminesciene prin ţara de glorii, ţara de dor”, teatru scurt radiofonic, în colaborare cu Victor Crăciun, 1989.
Publicistică: „Aşezări pentru toate veacurile”, sub pseudonimul Vasile Topana, în colaborare cu Gheorghe David, Ed. Sport-Turisn, 1987; „Recurs la memorie”, Ed. Orion, 2000.

Muzică şi poezie la sugestia dumneavoastră”, scenariu radiofonic, 1989; „Lirică turcă”, traduceri în colaborare cu Zoe Pavel, publicate în revistele Familia, Orizont, Luceafărul, Cronica, Tribuna, România literară.



Prezent în antologii apărute în ţară şi peste hotare printre care:

William I. Higginson, „Haiku World”, „An International Poetry Almanac”, Kodansha International, Tokyo-New-York-London, 1996;
„Antologia internaţională Basho”, Ed. Muzeului memorial Basho, Japonia, 1998;
Dimităr Anakiev şi Jim Kacian – Noduri/ Knots, „Antologie de haiku din SE Europei”, ed. Prijatelj, Tolmin, Slovenia, 1999
În vol. 5 al lucrării „O istorie a literaturii române” de Ion Rotaru, ED. Niculescu, 2000
În „Istoria literaturii române de azi pe mâine”, vol II , de Marian Popa, Ed. Luceafărul, 2001
„Fire Pearls - short masterpieces of the human heart”, apărută în 2005, în Perryville, Maryland (S.U.A.) coordonatorul antologiei fiindpoetul american M. Key.
.
Premii:

„Al. T. Stamatiad” acordat de Societatea Română de Haiku în 1997;
Premiul de excelenţă acordat de revista de interferenţe culturale româno-japoneze „Haiku” în 1997;
Premiul Societăţii Române de Haiku acordat în 2000;
„Diploma Societăţii de Haiku şi revistei Albatros din Constanţa” în 2002;
„Diploma de cetăţean de onoare al comunei Topana”, judeţul Olt, obţinută în 1998.

În volumul 5 din „O istorie a literaturii române” profesorul Ion Rotaru afirmă: „Vasile Smărăndescu se remarcă printre ceilalţi producători de poezie în stil nipon printr-o mai accentuată localizare în spaţiul rpmânesc a compunerilor influenţate de stilul japonez, de formele prozodice haiku, tanka, senryu etc.”
În prefaţa la „Carte însingurată” Florin Vasiliu face o amplă analiză a poemelor haiku prezentate. Spicuim un fragment care caracterizează succint creaţia legată de lirica de inspiraţie niponă a poetului Vasile Smărăndescu: „Poet al notaţiei imagiste, hipersensibil la existenţa cotidiană, marcat de o atracţie spre rustic, întâlnirea sa cu natura îi prilejuieşte un joc cărturăresc, ce are ca rezultat poeme simple, însufleţite însă de semnificaţii şi conotaţii originale, în care misticul se împleteşte cu modernul”
Este considerat un senior al poemului tanka şi se remarcă cel puţin la noi în ţară prin abordarea unui gen nou în domeniu, poezia tanka de natură socială. Într-un recent articol apărut în revista Dor de Dor, preşedintele executiv al Societăţii Române de Haiku, Vasile Moldovan afirma în acest sens că prin momentele de viaţă, de mare dramatism surprinse în toată nuditatea lor în poemele sale tanka, Vasile Smărăndescu deschide un drum nou în poemul tanka în limba română. „....domnia sa ne-a demonstrat că alături de dragoste şi natură, viaţa socială constituie un domeniu predilect pentru poemul tanka, domeniu care se aşteaptă să fie prospectat şi exploatat din plin de noua generaţie de poeţi”.
Fiind un avizat teoretician al liricii de inspiraţie niponă Vasile Smărăndescu este un adept al respectării regulilor ce caracterizează formele prozodice fixe de sorginte japoneză - haiku, senryu şi tanka. În anul 1996, când era preşedinte al Uniunii Scriitorior din România, Laurenţiu Ulici aprecia la superlativ haiku-rile poetului Vasile Smărăndescu: „Între pasionaţii de astăzi ai acestei specii, VASILE SMĂRĂNDESCU e printre cei mai consecvenţi în respectarea regulilor şi, totodată, printre cei mai personali în afirmarea sensului poetic al atât de concentratei rostiri lirice. Haiku-urile sale sunt sugestive ca o amprentă, iar nu ca o metaforă, lucru remarcabil întrucât tendinţa de a-l lua drept metaforă e foarte pronunţată la majoritatea autorilor români de haiku. De altfel în cadrul Congresului Internaţional de la Constanţa şi-a prezentat punctul de vedere în această privinţa intitulându-şi pledoaria „Haiku-ul, un brand al culturii universale”

O parte din creaţiile sale pot fi citite la următoarea adresă de internet :

http://www.agonia.ro/index.php/author/19439/index.html

Niciun comentariu: