abur pe geamuri –
ispita desenului
în orice deget
***
Termen - 25 octombrie
ADRESELE LA CARE SE TRIMIT COMENTARIILE:
cezarflorinciobika50471@gmail.com
soimana@yahoo.com
La subiect se scrie numele real al expeditorului + comentariu + luna și anul
Model: Vlad Geogescu_comentariu_octombrie_2023
Spor și inspirație!
Pentru luna iulie, vă propunem un haiku care-i aparține lui Constantin Iliescu
râşniţa de cafea -
derulând la manivelă
filmul vieţii
***
Termen - a treia săptămână a lunii iulie.
ADRESELE LA CARE SE TRIMIT COMENTARIILE:
cezarflorinciobika50471@gmail.com
soimana@yahoo.com
La subiect se scrie numele real al expeditorului + comentariu + luna și anul
Model: Vlad Geogescu_comentariu_iulie_2023
Spor și inspirație!
Pentru poemul Magdei Vlad
cuib la streaşină -
bătrâna privind mai des
lungul drumului ,
s-au primit 5 comentarii aparținând următorilor autori Ramona Bădescu, Ana Drobot, Andrei Andy Grădinaru, Mihai Moldoveanu și Steliana Voicu.
Juriul l-a declarat câștigător pe cel al Ramonei Bădescu.
Restul este
așteptare
Drumul, simbol puternic în plan imaginar, ne trimite cu
gândul la schimbări, despărțiri
sau revederi. În mediul rural, este axa între universul
familiar al comunității și
străinătatea, spațiul în care te pierzi în neprevăzut.
Drumul sătesc este și rețeaua de socializare
tradițională. Acolo afli cine trece, cine
vine, ce se mai întâmplă. Bătrâna din poem este animată
de cuibul nou de la
streașină, apărut odată cu primăvara. Tot mai des iese la
drum sperând că „puii” de
om vor reveni în vizită la „cuibul” părintesc, acum
cufundat în tăcere.
Singurătatea e mai suportabilă în acest du-te-vino, opus
resemnării. Bătrâna are
speranță, atâta vreme cât primăvara vine în fiecare an și
cuibul de sub streașină se
umple cu ciocuri mici și flămânde. Este semn că viața
merge înainte.
Observăm că sintagma și expresia din poem, luate separate,
nu dezvăluie nicio
semnificație, doar două realități suspendate. Alăturarea,
însă, creează o întreagă
poveste despre sindromul cuibului gol și dorința revenirii copiilor la casa părintească.
Dacă am „traduce” succint ideea poemului, aceasta ar suna
așa: „Cuibul acesta, ah (kireji),
îmi trezește un dor aprins de copiii plecați în lume…”
Existența bătrânei se scurge
între vizitele fiilor/nepoților. Restul este așteptare…
Juxtapunerea creată prin izomorfism transpare limpede,
cuvântul cheie fiind „cuib”,
iar corespondența (prin contrast și aluzie), casa goală
ca și sufletul bătrânei.
Am putea spune că este arhetipală imaginea aceasta a
bătrânilor din localitățile
depopulate, cu ochii pierduți spre uliță, parcă lipiți de
linia orizontului. Poate vin
copiii, că e duminică, e sărbătoare sau, cine știe, poate
vin…
Pentru luna iunie, vă propunem un haiku care-i aparține autoarei Magda Vlad
cuib la streaşină -
bătrâna privind mai des
lungul drumului
***
Termen - a treia săptămână a lunii iunie.
ADRESELE LA CARE SE TRIMIT COMENTARIILE:
cezarflorinciobika50471@gmail.com
La subiect se scrie numele real al expeditorului + comentariu + luna și anul
Model: Vlad Geogescu_comentariu_iunie_2023
Spor și inspirație!
Pentru poemul Lilianei Negoi
măru-n livadă -
pe scoarța lui scrijeliți
un A și un E ,
s-au primit 8 comentarii aparținând următorilor autori Cristina Angelescu, Ramona Bădescu, Rodica P. Calotă, Ana Drobot, Petru-Ioan Gârda, Andrei Andy Grădinaru, Dan Iulian și Petronela Toma.
După citirea și analiza textelor, juriul a ales pentru selecția finală comentariile de mai jos.
1.
Cine nu ar savura un măr
lucios, crocant, zemos și parfumat, smuls cu mâna proprie direct de pe creanga
pomului? Mai ales dacă alături se află persoana iubită, căreia să-i ofere o
porție generoasă din fructul apetisant.
Câți îndrăgostiți nu și-au
rostit jurămintele sub coroana protectoare a unui copac numai al lor, pe care
apoi le-au pecetluit înscriindu-și pentru veci inițialele în scoarța copacului?
Dar, mai ales, cine nu
cunoaște legenda fructului ispititor, din pomul cunoașterii binelui și răului,
din a cărui "servire" a luat naștere însăși lumea pe pământ?
Măr, A și E... Trei elemente
esențiale, care instantaneu ne aduc în fața ochilor „păcatul originar”. O
superbă omisiune. Nu este nevoie să ni se spună, în poem, numele complet al lui
Adam și al Evei, pentru a ști cine sunt persoanele ale căror inițiale sunt
înscrise în scoarța copacului! Este de ajuns atât: măr, A și E, pentru a
observa mărul din Eden și cele două personaje biblice, Adam și Eva
Pe de altă parte, prezența
cratimei ne atrage atenția că avem de-a face cu un kireji și ne invită să găsim
ce separă, totuși, cele două părți ale poemului. Ca urmare, la o citire mai
atentă, mărul din primul vers „coboară” un pic din Eden, până în „livadă” -
oricare ar fi acea livadă. Astfel, „măru-n livadă” devine un reprezentant al
tuturor merilor din toate livezile.
Acum, revenind și recitind și
a doua parte a poemului, putem observa că în scoarța oricărui măr, din orice
livadă, sunt întipărite, de la originile lumii, pentru eternitate, inițialele A
și E, Adam și Eva. Semnăturile de autor care fac din măr (altfel, un pom ca
oricare altul) un pom cu totul special, un simbol al ispitei, al tentației de-a
cunoaște binele și răul și mai ales al iubirii eterne și nemărginite, fin
sugerată prin aluzia la obiceiul îndrăgostiților de a-și scrijeli inițialele.
Sincer să fiu, nu am privit
mărul, până acum, decât ca pe un minunat pom fructifer. După citirea acestui
poem, de fiecare dată când mă voi afla în fața unui măr voi fi conștient că,
undeva, în scoarța lui, sunt întipărite inițialele A și E. Nu va fi nevoie să
le și caut ca să mă conving. (
2.
Poemul este
destul de transparent. Un Adam și o Eva, îndrăgostiți peste măsură, și-au lăsat
o amintire pe scoarța mărului sub care s-au iubit întâia oară.
Structura e
cuminte, 5-7-5, plasarea mărului în livadă fiind cerută, aparent, de
necesitatea realizării acestui deziderat. Totuși, mărul n-ar putea fi izolat,
îndrăgostiții au nevoie de intimitate.
Nevoia de
intimitate ne precizează și anotimpul (kigo). Dacă inițialele ar fi fost
altele, ar fi cel puțin primăvară târzie, mărul trebuie să fie plin de frunze.
Dar fiind vorba despre A și E, e toamnă, merele ar trebui să fie coapte, nu
vrem ca gingiile gingașe ale Evei să se strepezească.
Dacă
îndrăgostiții ar fi avut alte inițiale, aveam un haiku banal.
Așa, se deschide
istoria omenirii, în varianta biblică. De-acum totul este posibil. Intuim chiar
prezența șarpelui, încolăcit pe lângă trunchi, gata să ducă în nispită.
Putem merge mai
departe. Deoarece protagoniștii nu sunt prezenți, ci doar acele inițiale,
deducem foarte clar că îndrăgostiții au fost izgoniți de proprietarul livezii,
care i-a surprins când tocmai puneau liniuța din mijlocul lui E. Slavă
Domnului, apucaseră să-și pună frunzele la loc.
Și mai putem presupune că în curând va apărea primul dintr-un lung șir de urmași. Și va fi numele lui Cain. (PETRU-IOAN GÂRDA)
Îmi place poemul pentru că este simplu
și surprinzător. Poate că autorul chiar a văzut această imagine, sau doar a
văzut un copac cu coaja scrijelită și s-a gândit: “ce-ar fi dacă copacul ar fi
măr iar în scoarța sa ar fi scrijeliți un A și un E”! Adam și Eva. Numele lor
scrise veșnic chiar în esența mărului, de la începutul timpurilor. Păcatul.
Cunoașterea. Repetitivitatea și permanența neascultării. Livada devine acum
grădina Edenului, din care omul căzut în păcat, a fost izgonit. Fiecare dintre
noi ne regăsim aici. Ori ca fii alungați din Rai, ori ca scrijelitori în
eternitate, dornici să lăsăm posterității o fărâmă din noi, din trăirea
noastră, din trecerea noastră. Este clar că în ADN ul nostru există o genă care
ne sensibilizează la măr, la cunoaștere, la aventură. Nu este mirabil că mai
toată viața noastră e legată de măr? Primul aliment în diversificarea
bebelușului este mărul. Primul lucru pe care-l gustă după elixirul laptelui
matern este cel ce a devenit simbolul cunoașterii și păcatului! Mai apoi mărul
devine cel care ține doctorul la distanță. Este copacul cel mai comun dar în
același timp mai interesant. Ne însoțește de la începutul și până la sfârșitul
vieții. Și aici se închide cercul. Și se deschide din nou cu fiecare generație.
Atât de multe lucruri sugerate în
câteva silabe. O alăturare neîntâmplătoare, făcută cu atenție la detalii și
spirit poznaș. Autorul a sesizat cu măiestrie simbolul mărului și imediata
trimitere la Adam și Eva și a speculat-o într-un poem limpede, fără fasoane,
dar universal. Cam asta ar fi definiția unui haiku bun. “Măru-n livadă” este o
exprimare pe șleau, o exprimare făcută cu nonșalanța celui care trăiește sigur
pe el și cu ochii deschiși.
Totuși, deși este adevărat că livada din primul vers poate fi surogatul grădinii Edenului, mărul acolo crește și apare o oarecare redundanță. Poate “măr pădureț” sau “măr domnesc” în primul vers ar fi dat o altă turnură poemului. Dar aceasta este deja o altă poveste. Alt cerc de deschis și închis. (CRISTINA ANGELESCU)
Comentariul câștigător pentru luna mai 2023 este al lui ANDREI ANDY GRĂDINARU.
A.PREAMBUL
Putem să asistăm la
ceea ce se întîmplă fără să ne implicăm cît de cît, fără să avem o reacție de
surpriză, de încîntare sau de insatisfacție, fără să comentăm, aprobînd sau
dezaprobînd? Deși pare doar o activitate secundă, comentariul însoțește faptul
că sîntem de față și luăm parte la ceea ce se petrece. Nu sîntem simpli
spectatori ai unor evenimente mereu străine și, chiar dacă nu sîntem actorii
principali în economia faptelor, trăim și palpităm laolaltă cu cei care
contează. Șoricei care tropăie lalolaltă cu elefanții.
Comentatorul în
adevăratul înţeles al cuvîntului ia atitudine, nu spune doar cum stau
lucrurile, ci se pronunţă şi despre ele, le judecă. De aceea, cel mai adesea, a
face comentarii la anumite lucruri care s-au petrecut este înţeles peiorativ
doar ca a relata, a povesti ceva în mod indiscret şi răutăcios, a bîrfi. De
aici şi tentaţia de a-l numi, atunci cînd e vorba de artă, critic.
Comentariul
se încadrează, în sens mai larg, criticii literare. Critica nu trebuie înțeleasă
aici ca obiecție, observație, rezervă (ca opusul patent al laudei) și nici
criticul ca un cîrtitor profesionist. Nu pot spune precis, dar e mai mult ca
sigur că termenul provine din filosofia clasică germană, de la celebrele
critici (a rațiunii pure, a rațiunii practice și a puterii de judecată) ale lui
Kant și are sensul de analiză, interpretare și apreciere a textelor literare.
În principal,
comentariul unui text încearcă să scoată în evidență originalitatea lui și să
emită o judecată de valoare asupra sa, situîndu-l în contextul altor texte de
același fel. Comentatorul nu este un parazit care profită de existența
textului, ci o persoană care se pune în slujba lui pentru a-l face înțeles și
incitant pentru cititor. Nicolae Manolescu, în „Posibil decalog pentru critica literară”,
apreciază că „scopul criticii, dacă există unul, dincolo de a ne edifica în
privinţa conţinuturilor şi formelor literaturii, precum şi a valorilor de care
acestea depind, este să trezească în cititor apetitul pentru lectură”.
„Ca să izbutească asta
– spune el - critica trebuie să nu fie anostă, plictisitoare, rebarbativă.
Criticul este un cititor altruist, care citeşte pentru plăcerea altora, nu doar
pentru propria plăcere. Între atîtea rosturi pe care le putem concepe pentru
critica literară, cel mai important rămîne acela de a trezi cititorul din noi.
Lui Călinescu îi plăcea un vers al unui romantic german, Joseph Freiherr von Eichendorff, care se referea la
poet: dacă nimereşti cuvîntul magic, lumea începe să cînte. Dacă nimereşti
cuvîntul magic, literatura începe să cînte. Şi cititorul să-i audă cîntecul” (“Schläft ein Lied in allen Dingen/ die da träumen fort und fort,
/und die Welt hebt an zu singen, / triffst du nur das Zauberwort”).
B.ETAPELE
CONCURSULUI
#1: Se propune un
poem care nu a mai fost deloc și nicăieri comentat;
#2: Se adună
comentariile și se decide care este cel mai bun;
#3: Se acordă o
diplomă;
#4: Coordonatorii/ Câștigătorul
propun/e apoi spre comentare un alt poem(unul valoros/ antologic,
necomentat încă nicăieri).
Poemele de comentat
trebuie să aparțină autorilor români (consacrați sau nu) și să fie dintre cele:
a.premiate la concursuri
(lunare/ săptămânale etc.);
b.apărute pe grupurile
serioase/ profesioniste de haiku;
c.tipărite în
antologiile grupului Romanian Kukai
sau în volume de autor (colecția Prispa
cu greieri, de exemplu);
d.publicate pe Haiku-ul zilei;
C.TERMENELE CONCURSULUI
a.în prima săptămână a lunii, postarea poemului de
comentat;
b.în a doua și a treia săptămână, trimiterea
comentariilor;
c.în ultima săptămână, analiza/jurizarea comentariilor
și anunțarea celui mai bun comentariu.
D.ADRESELE LA CARE SE TRIMIT COMENTARIILE:
cezarflorinciobika50471@gmail.com
La subiect se scrie numele real al expeditorului + comentariu
+ luna și anul
Model: Cezar
Ciobica_comentariu_mai_2023
E.POEMUL DE COMENTAT -
MAI 2023
măru-n livadă -
pe scoarța lui
scrijeliți
un A și un E (Liliana Negoi)
F. Redactarea textului (maximum o pagină A4) se va face folosind fontul Trebuchet,
dimensiunea 12.
G. Vă rugăm să acordați o atenție deosebită redactării textului, astfel încât să evitați
greșelile de orice natură (dezacordurile, construcțiile pleonastice, atracțiile/ confuziile
paronimice, anacoluturile, cacofoniile, folosirea incorectă a semnelor de punctuație și de
ortografie etc.).
H.COORDONATORI:
Cezar Florin Ciobîcă & Corneliu Traian
Atanasiu
SUCCES!
