Manuela Miga:
Observaţie generală: puţine şi sărăcuţe reuşite de data asta.
27.
moare de ciudă -
capra vecinului e
tot mai frumoasă
Am selectat-o pentru ingenioasa răsturnare a balcanicei ziceri despre capra vecinului care ne face să vibrăm la adâncul sentiment mioritic al invidiei. Acolo erau multe oi, aici, capra unică a săracului amplifică jalnicul...
19.
Aștept pensia
deodată soneria -
plata curentului
Păcăleala amară din zona grijilor mărunte care ne sabotează existenţa mai des decât o singură dată pe lună este descrisă destul de sec, dar eficient.
18.
bărbat în vârstă -
o molie-n jurul lui
învârtindu-se
Autorul s-a chinuit să scoată 7-5 silabe în loc să ne prezinte incitant pe autoarea încercării de seducţie, adică la urmă. Ne simţim părăsiţi pe fundalul verbului cu gust de flaşnetă care nu duce mai departe potriveala celor doi protagonişti, foarte amuzantă, de altfel.
bărbat în vârstă –
în jurul lui se-nvârte
o molie
17.
visez un senryu
de locul întâi în top -
în zori l-am uitat
Ar fi fost primul în selecţia mea dacă nu ar fi utilizat o ilogică concordanţă a timpurilor. Aşa cum este scris, vedem cum autorul visează la prezent, apoi vin zorii care aduc uitarea senryu-ului râvnit, numai că suntem retrogradaţi în timpul trecut. Ar fi fost firesc timpul trecut în amândouă cazurile.
Corneliu Traian Atanasiu:
Majoritatea poemelor par abia însăilate, unele poate au o intenţie, dar realizarea abia urma să o pună în valoare. Cele mai multe au stîngăcii de exprimare, iar umorul nu se declară nici măcar involuntar. Dau două exemple:
4.
antropofagul
păcălind o turistă –
ii cere mâna
Pornind de la „antropofag”, poanta e previzibilă, mai ales că totul este făcut pornind de la un banc cunoscut. Nu ştiu dacă dau o soluţie grozavă, dar ea amînă cît se poate dezlegarea.
un băştinaş din
Fiji i-a cerut mîna -
în rest e bine
*în insulele Fiji locuiesc canibali
21.
în hypermarket
,,ofertã limitatã’’ -
ştiu de banii mei
Ideea e bună, dar efectul ratat. Se ştie că orice promoţie, chiar sau mai ales cînd este însoţită de momeala “ofertã limitatã”, este o ocazie de a-ţi goli buzunarele tentîndu-te să cumperi ce nu-ţi trecea nici prin minte. O poantă bună cere un joc de cuvinte, or “ştiu de banii mei” nu se leagă într-un fel picant de cuvintele dinainte. Ar fi mers poate: banii mei număraţi (în sensul vechi care înseamnă strict alocaţi), batista cu două noduri (portofelul ţinut de femeile de la ţară în sîn), contul meu schweitzer.
