locul desfăşurării primului kukai din România, locul unde puteţi găsi informaţii despre fenomenul haiku din ţară şi nu numai
sâmbătă, 27 februarie 2010
A TREIA INTALNIRE DIN 2010 A CERCULUI DE HAIKU - ANUNT
Dorim sa ne intalnim si in martie.
Mai exact, sambata 6 martie, ora 14.00, tot la Cafe Verona, Carturesti Patria.
Pentru cine nu a mai fost : Str. Arthur Verona nr. 13, http://blog.carturesti.ro/?p=326.
Iar pentru cine nu a aflat inca: oricine vrea sa ni se alature, este binevenit.
Va asteptam cu drag
Ioana Dinescu
marți, 23 februarie 2010
REZULTATE FEBRUARIE 2010
joi, 18 februarie 2010
Adjectivul (I)
Adjectivul determină un substantiv şi numeşte o însuşire a lucrului (obiect, fiinţă, idee) numit de substantiv. Determină în sensul că afirmă, precizează, marchează, consemnează, defineşte calităţi, trăsături, particularităţi (de regulă reale) ale lucrului în cauză.
Haiku-ul tinde să ne aducă în conştiinţă (în minte şi-n suflet) imagini ale lucrurilor (obiecte, fiinţe, idei) pe care le numesc în special substantivele, dar şi ale acţiunilor şi întîmplărilor pe care le numesc şi substantivele, şi verbele. Reprezentările pe care le evocă poemul sînt imagini complexe în care conţinutul cognitiv se amestecă totdeauna cu sugestii emoţionale şi aluzii culturale şi simbolice. Cu cît este mai puţin determinat (prin adjective sau adverbe) lucrul evocat, cu atît este mai amplu evantaiul de sugestii, haloul afectiv şi spiritual care-l însoţeşte. Indeterminarea dă libertate sensului, iar ambiguitatea favorizează bogăţia interpretării. Iar vagul are detenta dinamismului.
E de înţeles prin urmare că adjectivul trebuie folosit cu maximă parcimonie şi că a nu consemna trăsăturile lucrului evocat are o serie de avantaje pentru haiku:
· evită menţionarea expresă şi inutilă a unor însuşiri ştiute, previzibile, deductibile, redundante
· economiseşte în acest fel spaţiul textual, destinîndu-l altor cuvinte care aduc informaţie utilă
· nu constrînge şi nu dăscăleşte cititorul, ci îl provoacă şi îi activează imaginaţia
· lasă lucrul în deplinătatea libertăţii pentru a sugera ce este de înţeles prin comportament său, prin scena în care este implicat, prin simpla desfăşurare a evenimentelor.
*
O prejudecată comodă ne poate face să vedem în epitet doar un adjectiv cu funcţia de atribut. Un epitet este, etimologic vorbind, un cuvînt adăugat care conferă lucrului (substantivului sau verbului) de care e ataşat însuşiri neobişnuite. Epitetul nu atribuie obiectului trăsăturile sale caracteristice şi fireşti, ci pe acelea imaginate de autor sub imperiul trăirilor sale. Epitetul deformează deci percepţia corectă şi reală a obiectului cu intenţia de a-l determina pe cititor să adopte viziunea autorului.
Autorul de haiku refuză însă să contamineze lucrurile cu efuziunile sale sentimenatale şi să le corupă imaginea prin infuziunea fanteziei sale, atît din discreţia care-l caracterizează în ce priveşte mărturisirea trăirilor sale, cît şi pentru a nu denatura imaginea (care i le-a provocat şi) pe care vrea s-o aducă în faţa cititorului vie şi nealterată, în starea în care ea i-a produs iluminarea (starea de satori).
Merită reţinut faptul că nu orice element determinant (adjectiv sau adverb) este epitet. Este epitet doar atunci cînd intervine imaginaţia sau afectivitatea autorului deformînd imaginea reală a lucrului. Imaginea rezultată astfel înfăţişează lucrul aşa cum se reflectă el în simţirea şi în fantezia scriitorului. În rest e vorba de determinări neutre stilistic.
În plus, epitetul nu este o figură de stil în sine, ci numai un purtător de figuri de stil. Orice atribut, nume predicativ sau circumstanţial de mod este numit epitet când conţine în acelaşi timp o metaforă, o metonimie, o sinecdocă, o hiperbolă etc., sau când face el însuşi să apară o asemenea figură. Dacă nu cuprinde aşa ceva, atunci el nu este epitet.
*
Pentru modesta încercare de analiză de mai jos, am folosit antologia Luna în ţăndări selectînd poemele în care am găsit ajective. Statistic, lucrurile stau aşa:
Prezenţa adjectivului poate fi ignorată în substantivele compuse unde sensul lui este absorbit de substantiv, ca de pildă în plop argintiu sau Vatra Luminoasă. Adjectivul nu mai are aici nicio independenţă şi nu poate fi substituit decît pierzînd sensul particular al numelui creat doar prin acea determinare.
Cum stau pe prispă
îmi odihnesc mâinile
pe Carul Mare
Vânt de toamnă -
fântâna arteziană
alungă trecătorii
Pe prispa casei,
trandafiri agăţători
pun chenar mamei
Viaţa la oraş.
De cînd nu am mai văzut
o stea căzătoare
Azi-noapte
zăpada ne-a astupat urmele –
încă un dosar clasat
La polul opus se situează adjectivele care sînt folosite ca epitete. Ele nu sînt legate de substantivele pe care le determină într-o manieră neutră semnalînd o trăsătură reală a lucrurilor, ci le atribuie acestora însuşiri bizare, nefireşti, improprii, izvorîte din trăirea şi fantezia autorului.
Astfel, lucrurilor li se atribuie metaforic însuşiri ale fiinţelor vii, plantelor comportamente animale:
Gară-n ars bărăgan.
Ornice Paul Garnier
ştirbe de ace
Cer înflorit –
într-o băltoacă
o petală de măr
În frunza palmei
o buburuză
dezleagă viclene răscruci
Noapte de vară.
Pe nisip adormită
umbra lanternei
Doi ciorapi în dungi
se usucă îmbrăţişaţi
în clarul lunii
Clar de lună –
foşnesc magnolii
trezite din somn
Sau totul este personificat căpătînd simţire, atitudini, metehne şi comportamente umane:
Lună nebună.
Nopţi cu murmur de musturi.
Cramele treze
Grădina tristă:
în coaja de nucă
ploaia-şi face cuib
Toamnă sihastră:
în cireşul desfrunzit
tremură o stea
Asfinţit blajin.
Iar mă-nvăluie teama –
Zădărnicie
Lăutar timid –
alt greier şi-a luat ecou
să umple noaptea
Tăcute mure...
Privesc lung printre frunze
cum moare toamna
Nuc singuratic.
În mijlocul grădinii ruginite
liniştea
Oraşul iarna –
dimineaţă uimită
de atâta alb
Nucile verii
înfiorate în crengi –
amare şi verzi
Lacul acelaşi
înfrigurat ori tandru –
doar broasca alta
Mâine voi fi departe.
Astăzi m-a oprit
primăvara visătoare
Dacă prima categorie de epitete pare să aducă un dinamism simbolic poemelor, înlesnind trecerea într-un alt plan al semnificaţiei, a doua este supărătoare prin modul ofensiv şi nedelicat în care ţine să ne impună viziunea autorului, în loc de a ne propune doar imagini netrucate afectiv.
O altă categorie de epitete, foloseşte o metaforizare mai cuminte, exagerînd doar puţin coloritul lucrurilor, alura persoanelor, starea locului:
Mă reazem de gând
cum de lumină toamna –
ca de un leu alb
Amurg sîngeriu
nici un bujor în grădini –
vântul doar vântul
În vals de Chopin
balerina firavă.
Toamna pe afară
Ceaţă şi brumă.
Două crizanteme
secerate de vânt
Plouă monoton
peste gara pustie
cu ceasul stricat
Uneori însă, epitetul găseşte în mod fericit un cuvînt care poate fi interpretat în mai multe sensuri:
Trestie spartă –
golul plin de cântece
rostuit de vânt
Poemul este saturat de aluziile înţelepciunii extrem orientale pentru care golul nu este văzut ca o lipsă, ci ca o virtualitate ce se cere împlinită. La fel cum pentru un celebru sculptor statuia există deja şi trebuie doar eliberată din blocul de marmură, trestia spartă (şi ea o negativitate valorizată) este doar un pretext pentru a crea un gol productiv pe care vîntul să-l ia în primire pentru a-şi rosti repertoriul.
O interesantă discuţie despre cuvîntul rost găsiţi la Noica, rostul este la origine tocmai golul menit să fie umplut pentru ca părţile unei construcţii să se îmbuce între ele devenind solidare (mai ales la cele din lemn). Ceva îşi găseşte rostul, se rostuieşte tocmai prin această aşezare, articulare în golul care-i este destinat pentru a intra într-o anumită ordine. Mai pătrăm sensul în devenire în expresia pe de rost, care însemnă a reproduce prin viu glas fără a citi, unde rost înseamnă gură, de unde şi verbul a rosti pentru a pune în ordine, a articula cuvintele.
marți, 16 februarie 2010
Concursul anual de haiku HEXAPOD
UNIVERSITĂŢII DE STAT CAROLINA DE NORD. Ştim că printre cititorii blogului se află persoane doritoare să participe la întreceri.
***
Concursul anual de haiku HEXAPOD organizat de Muzeul de insecte NCSU (UNIVERSITATEA DE STAT CAROLINA DE NORD)
Haikul este un mijloc amuzant, în mod tradiţional focalizat pe schimbările de sezon şi pe natură (inclusiv insecte sau alte artropode terestre sau de apă dulce!) cu un format relativ standard care-l face mai usor de judecat/jurizat. Desigur, acceptăm abateri minore de la „regulile” haikului tradiţional (5-7-5 onji). De asemenea, ne-ar plăcea să vedem mai multe HAIGA( haiku însoţit de imagine) şi SENRYU ( poem scurt despre slabiciuni umane sau, în cazul insectelor, despre ciudăţenii).
Se oferă trei premii pentru locurile I, II şi III.
Informaţii necesare:
Haikul dvs.
Numele complet
Date de contact (oraşul, ţara)
Vârsta ( dacă este mai mică de 13 ani)
Vrem să ştim, de asemenea, dacă sunteţi sau nu de acord să vi se folosească numele în cazul în care poemele dvs. vor apărea în vreo pagina Web sau materiale ale NC State University.
Oricine poate trimite poeme cu excepţia juriului.
Acceptăm între 3 şi 15 haikuri până la data de 20 martie, ora 11.59 pm, prin mail la adresa ncsuinsects@gmail.com .
Mai multe, pe adresa http://insectmuseum.org/haiku.php
luni, 15 februarie 2010
INVITAŢIE LA VOT FEBRUARIE 2010
FEBRUARIE 2010 – ETAPA VOTĂRII
STABILIREA CLASAMENTULUI SE FACE PRIN VOTUL PARTICIPANŢILOR.
POT VOTA DOAR CEI CARE AU TRIMIS POEME ÎN CONCURS.
Atenţie! voturile vor fi trimise
aşa cum cred că v-aţi obişnuit pe adresa:
Confirmarea o veţi primi de la Livia Ciupav.
Toate poemele pe care ni le-aţi trimis sînt listate mai jos fără numele autorilor, putînd fi identificate după număr. Ele vă stau la dispoziţie pentru vot. Această Invitaţie la vot va fi postată şi pe ROMANIAN KUKAI.
INDICAŢII PENTRU VOTARE
Nu aveţi dreptul să vă votaţi propriile poeme.
Termenul limită pentru trimiterea voturilor este 21 FEBRUARIE
ora 24.
Exprimarea votului se face astfel: acordaţi fiecărui poem pe care îl preferaţi un număr de puncte între 1 şi 3. Aveţi la dispoziţie 6 puncte pe care le puteţi distribui cum doriţi.
E preferabil să folosiţi pentru mailul vostru următoarea formulă:
TO: votkukai@yahoo.com
Subiectul: vot kukai
Conţinutul mesajului:
Nr. 10 - 2 pts.
Nr. 18 - 2 pts.
Nr. 36 - 2 pts.
Icsulescu Igrec
Indiferent cum distribuiţi punctele, numiţi poemul ales cu numărul lui din lista poemelor primite pe care o găsiţi mai jos.
Nu uitaţi să semnaţi votul, dacă aţi trimis poeme în concurs, cu aceeaşi semnătură cu care aţi trimis poemele.
Tabelul voturilor va fi trimis pe 22 FEBRUARIE, imediat după încheierea votului.
Publicare rezultatelor cel mai tîrziu pe 27 FEBRUARIE.
Ea va fi trimisă listei LAPNO.
LISTA POEMELOR
1.
Al treilea ţurţur
stă agăţat de cireş -
flaut de gheaţă
2.
Turture cu origini secrete
fara parinti in dar,
nu plange…
3.
Soarele rontaie
turturii la stresini -
sfarsit de iarna
4.
Luna lui gerar -
ţurţurii streşinei plâng
în sobă focul
5,
Ţurţuri picurând –
bătrânul strânge-n palmă
un ceas ruginit
6.
Cu vârful în sus -
minunăţia unor
altfel de ţurţuri
7.
Lumină astrală –
la casa săracului
mirul din ţurţuri
8.
Desprinşi de pe cruci
ţurţurii sparg lumina
eternităţii
9.
cuiburile goale -
la streaşina casei doar
ţurţuri în soare
10.
Ultimii ţurţuri
cu scânteieri pe obraz
lacrimi de soare
11.
Ţurţuri sub streşini –
străbătând prin vitralii
sunet de orgă
12.
poem repetat din greşeală
13.
raze de soare
lacrimi de gheaţă străpung -
zâmbet nesigur
14.
roi de pescăruşi
la pomana porcului -
ţurţuri pe nave
15.
ţurţuri pe cimpoi –
pace în creţul iei
pe vatra goală
16.
ţurţuri lucitori
împodobesc streaşina –
doi brazi la poartă
17.
Ţurţuri de gheaţă –
la casa părintească
singurii paznici
18.
buf turturele
intr-un alb perfect
caut diamantul
19.
Primul ghiocel -
la streaşina casei azi
nici-un ţurţure
20.
globuri albe-n brad –
la abator belşug de
ţurţuri roşii
21.
turturi de gheata -
pe ram un corb impietrit
soare nicaieri
22.
ţurţuri la streşini -
porumbel singuratic
în aşteptare
23.
Nopţi fără stele -
doar ţurţurii păzesc
vechiul cerdac
24.
Turţuri pretutindeni -
zarzărul mai plin de rod
ca niciodată
25.
Strada închisă:
“pericol cad ţurţurii”
mă întorc din drum
26.
ţurţuri picurând –
lumina Soarelui în
fiecare strop
27.
Lumina lunii
vibrand usor in turturi -
cata tacere!
28.
Aşchii de lună
la fereastra cu ţurţuri -
trec pragul casei
29.
Soarele rece -
doar ţurţurii sclipesc
sub gerul iernii
30.
ţurţuri din calcar -
răcoarea din peşteră
reconfortantă
31.
Pe sub streaşină
candelabru din ţurţuri –
lumină-n curte
32.
Ţurţur ascuţit –
sabia lui Damocles
la gâtul iernii
33.
ţurţur tot mai mic -
s-aud de sub streaşinã
turturelele
34.
Zile mai calde -
stropii din ţurţuri încep
călătoria
35.
Camin cultural
"Atentie, cad turturi !" -
singurul anunt
36.
Doi gladiatori -
Sabii din turturi lucesc
In curtea scolii
37.
Telegrama -
te iubesc Nunta in mai
cu drag Turturel
38.
perdea de turturi -
urmele vechiului cuib
in asteptare
39.
Rîde soarele-
Veselie pe prispa
Plîng doar ţurţurii
40.
Murmură paşii
purtători de ţărână,
apa în ţurţuri
41.
Salcie în vânt
ţurţuri filiformi -
clinchet stins
42.
liniste in zori -
pe crengile nucului
doar un turture
43.
Pe drum de ţară -
copacilor cu ţurţuri
nicio poză
44.
Vreme de amurg -
nici soarele n-a topit
turturii din usa
45.
popas la schit –
în bătaia vântului
un şir de ţurţuri
46.
Ţurţuri la fereşti -
nămeţi înalţi cât casa
şi soare cu dinţi
47.
casa vaduvei –
până şi ţurţurii plâng
prăbuşindu-se
48.
picuri de ramas
bun iarna-i pune-n turturi -
cu susul in jos
49.
ochii batranei -
turturii adancind gropi
in pamatul ud
50.
orgă de ţurţuri -
picături cristaline
rezonând în jgeab
51.
prima zi de post –
lângă cumpăna fântânii
ţurţurele spart
52.
turturi la stresini -
batrana pune in cos
ultimele vreascuri
53.
ţurţur solitar -
la orice adiere
picuri de lună
54.
Oare-i destinul?
in urma mea un turtur