„Cred că un mare poet fără discipoli este ca un om fără copii.”

Eduard Ţară


locul desfăşurării primului kukai din România, locul unde puteţi găsi informaţii despre fenomenul haiku din ţară şi nu numai

sâmbătă, 29 august 2009

EDIŢIA A XVI-A A COLOCVIULUI NAŢIONAL DE HAIKU

Ultimul anunţ al colocviului de la Constanţa. Alte amănunte găsiţi aici . Nu vă trebuie invitaţie specială. Cei care aţi venit mai de curînd în comunitatea iubitorilor de haiku sînteţi aşteptaţi să-i cunoaşteţi pe cei cu vechime. Pentru oaspetii din alte localitati, precizează Laura Văceanu, cazarea si masa la colegiu (30 roni pe zi cazarea si 16 roni pe zi, masa: mic dejun, masa de prinz si cina).

*



SUB EGIDA AMBASADEI JAPONIEI




Societatea de Haiku din Constanţa, Revista „Albatros,
INSPECTORATUL
ŞCOLAR JUDEŢEAN CONSTANŢA, Colegiul Naţional „Constantin Brătescu” Constanţa


O R G A N I Z E A Z Ă


ÎN ZILELE DE 4- 6 septembrie 2009

EDIŢIA A XVI-A A COLOCVIULUI NAŢIONAL DE HAIKU


INTERCULTURALITATE ROMÂNO-JAPONEZĂ, EVENIMENT PRILEJUIT DE SĂRBĂTORIREA A 50 DE ANI DE LA RELUAREA RELAŢIILOR DIPLOMATICE ROMÂNIA-JAPONIA (SEPTEMBRIE 1959-2009) ACŢIUNE DIN PROGRAMUL CULTURAL – JAPAN DANUBE FRIENDSHIP YEAR 2009



ÎN PROGRAM:


- LANSARE ŞI PREZENTARE DE CĂRTE: LIRICĂ ŞI PROZĂ JAPONEZĂ ŞI ROMÂNĂ, REVISTA „ALBATROS”, ANTOLOGII, COMUNICĂRI, ESEURI, DEZBATERI, PROIECTE, ATELIER DE CREAŢIE, EXPOZIŢII DE HAIGA ŞI HAISHIN

- PARTICIPANŢI DIN BACĂU, BISTRIŢA-NĂSĂUD, BRĂILA, BUCUREŞTI, CÂMPINA, CLUJ-NAPOCA, CONSTANŢA, CRAIOVA, DRAJANA DE SUS, LEHLIU-GARĂ, IAŞI, RÂMNICU-VÂLCEA, SLOBOZIA


- Lucrările se vor desfăşura în sala Amfiteatru a Colegiului Naţional „Constantin Brătescu”, str. Răscoalei 1907, nr. 42, în zilele de 4-5-6 septembrie, 2009, începând de vineri, ora 15.00-18.30, sâmbătă 10.00 -13.30/16.00-18.30 şi duminică 9.00-13.00


DESCHIDEREA FESTIVĂ, SÂMBĂTĂ 5 SEPTEMBRIE, 2009, ORA 10.00, COLEGIUL”CONSTANTIN BRĂTESCU”, SALA DE FESTIVITĂŢI


PENTRU INFORMAŢII AVETI LA DISPOZIŢIE TEL.0723/230273/; 0341/408421; 0341/806982; 0241/695143 / Tel.0341/405804



marți, 25 august 2009

SĂPTĂMÂNA JAPONEZĂ LA MUZEUL SATULUI (Bucuresti 29 august - 4 septembrie 2009)

(clic pe imagine ca sa o vedeti in marimea originala)

11:00
Deschiderea Săptămânii Japoneze la Muzeul Satului
Vernisajul expoziţiei “Nagasaki Kunchi“, Sala de expoziţie “Gheorghe Focşa”

11:00 - 19:00
“Afinitate şi diplomaţie”. Expoziţie de fotografie pe Aleea Cireşilor Japonezi

11:00 - 19:00
Cartea Japoneză. Expoziţie cu vânzare - gospodăria Bancu

13:00 - 15:00
Spectacol de muzică, dansuri şi arte marţiale tradiţionale - Scena în aer liber

13:00 - 16:00
Origami - arta plierii hârtiei (Asociaţia Culturală de Teatru şi Origami din România - ACTOR), - atelier gospodăria Sălciua de Jos

13:00 - 16:00
PaperCraft (Baka.Ro) - atelier gospodăria Stăneşti

13:00 - 16:00
“Ajimi Matsuri” - Festivalul Gusturilor. Expoziţie de artă culinară cu vânzare. Proiecţii documentare despre Japonia - Hanul “La Barieră”

16:00 - 18:00
Povestea Japoniei. Cursuri de cultură, civilizaţie şi limbă japoneză (Japan Culture Volunteers Program J-CAT) - Hanul “La Barieră”
Gasiti un comunicat de presa mai jos:


duminică, 23 august 2009

Comentariile juriului la poemele lunii august 2009

Manuela Miga:


Greierele este folosit în mod obişnuit ca un kigo de vară, dar, cum viaţa în natură a insectei se prelungeşte până toamna când frigul o sileşte să-şi caute un nou domiciliu, în haiku-ul meu preferat (43),


Doua destine –

la piciorul patului,

un greier şchiop


toamna este anotimpul evocat, nu numai pentru că doar atunci greierii se mai rătăcesc şi prin case, ci şi pentru că atmosfera afectivă a poemului pune în scenă doua fiinţe bolnave, aflate în declinul vieţii. Marea calitate a acestui haiku stă în discreţia cu care sugerează personajul uman al cărui destin este paralel cu cel al greierelui, întâlnirea lor fiind la piciorul patului devenit axis mundi. Sunt două mici îmbunătăţiri care l-ar aduce mai aproape de perfecţiune: eliminarea virgulei şi - dacă se doreşte atingerea numărului de 17 silabe - folosirea variantei greiere (chiar dacă nu este forma preferată a substantivului; aşa cum este, greier şchiop, sună prea dur pentru că se întâlnesc prea multe consoane: rşch).


Cel puţin toamnă ar fi şi în haiku-ul (46) în care viaţa greierilor este prelungită în mod artificial:


Vânzătorul de

greieri – nopţile verii

într-o cutie


deoarece dorul de nopţile verii ne apucă după ce ele ne părăsesc, perioada rece fiind cea în care vânzătorul poate găsi cumpărători. Când scriem şi când judecăm un haiku, nu forma fizică, prezenţa cuvântului sezonal dictează, ci inţelegerea mesajului şi atmosferei poemului în care acesta este integrat; dacă doar contabilizăm, scoţând cuvântul din context, comitem un fals intelectual de netăgăduit. Dacă ne utilizăm privirea mioapă considerăm că în haiku-ul de mai sus sunt doua kigo-uri de vară, greierele şi nopţile verii, dar, gândind haiku-ul ca pe un întreg, patrunzând sensurile sale în profunzime, nu expediindu-l în mod superficial, înţelegându-l cu acele calităţi ale minţii despre care vorbea Bashō hosomi (subtilitate, fineţe) şi shiori (stare capabilă să perceapă sugestiile) – vedem limpede că greieri face parte dintr-o sintagmă, deci capătă altă valoare, subordonată (vânzătorului, care nu vara îşi propune marfa) şi că nopţile verii sunt aduse de amintiri în alt anotimp.


Din păcate, majoritatea poemelor nu par a proveni dintr-o experienţă interioară, nu par a fi născute de sentimetul poetic, ci compuse artificial, prin tehnică, rezultatul neavând cum să se ridice la valorile poeziei. Mai multe haiku-uri sunt construite din imagini acustice bazate pe contrast ori similitudine. Cântecul greierelui/tăcere (haiku-ul 7, 25, 35), mai pretenţiosul Masa Tăcerii (19) şi variaţiunea tihna apelor în registrul emoţional (28) se situeaza la baza piramidei. Alte alăturări propun timpanului combinaţii cu susurul, cântatul cocoşilor, sunetul leagănului, ba chiar, după cum se precizează în haiku-ul 31, la concurenţă cu cascada (oare o fi câştigat greierele?). Mai simandicoase sunt însoţirile muzicale cu Sonata lunii (13, 15), o nocturnă (care? împreunată bulimic cu seism în valuri şi pescăruşi în haiku-ul 17) şi o impozantă simfonie în care greierelul e un idilic trambiţaş ( 38).


Salve de puşcă

peste greieri nevăzuţi -

liniştea de apoi


m-a pus în încurcătură. Subiectul pare a fi un episod de război ori un exerciţiu militar care se termină rău; sinucidere nu e, pentru că se vorbeşte despre salve. În toate aceste situaţii nu ştiu cine s-ar sinchisi de prezenţa presupusă a insectelor. Oricum, greierele, care ar fi trebuit să fie personajul principal al haiku-ului 27 e doar un intrus, invizibil şi acela. La fel m-am impiedicat şi de haiku-ul 23 care schiţeaza succint ştiuta fabulă: greierele cântă, furnica strânge. Poemul într-un vers mi se pare o formulă mai potrivită pentru poemul 9: incantaţie ar fi putut fi titlul şi apoi urma concertul de (nu cu) greieri... Acelaşi destin ar fi mai acceptabil şi pentru (50):


Geneza lumii –

cu un cântec de greier

a-nceput totul…


Haiku-ul nu este o definiţie, structura A= B e non-haiku, kireji nu are sensul de egal ce precede explicaţia versului anterior!


Alte haiku-uri mizează pe structura acţiunilor paralele. 41, în care greierii cântă şi zoreaua (pluralul era firesc) îşi strânge corola, face parte din genul acelora la care îţi vine sa întrebi: ei şi ce? Fiecare are ceasul său biologic! În 22 intervine gravitatea miezului nopţii marcată de primul cântec al cocoşului. Încă un pas înainte, împingându-ne într-o zonă încărcată cu emoţie, îl face paralelismul din 40: seară de doliu / greierii cântă. Imperturbabili, greierii de soi din frumosul haiku 45, nu sunt tulburaţi de un eveniment cosmic atât de impresionant ca ploaia de stele şi îşi continuă cântecul. Ruda cu ei, nebăgat în seamă, un greiere strivit nu tulbură universul, inversul fiind şi el valabil în senryu-ul 39, care este şi o replică liniştitoare la o nelinişte celebră.


Morala: nu întotdeauna două imagini care stabilesc o corespondenţă constituie reţeta unui haiku, în timp ce două evenimente care nu interferează/reverberează pot duce la reuşită. Morala moralei: nu este suficientă aplicarea unor reguli, ci invers, când se porneşte de la reguli/algoritmi/reţete exterioare sentimentului/gândului care izvorăşte din inimă, poezia, dacă cumva încearcă să se nască, e în pericol de moarte…


Câteva incorectitudini în utilizarea kireji-ului ar fi de evitat: nu-l folosiţi în mod nejustificat precum în haiku-ul 17, unde povestea curge:


Ascultând greieri –

noaptea-mi pare deodată

prietenoasă


şi nu chinuiţi gramatica limbii române ca să vă iasă silabele la număr – greieri trebuie articulat cu articolul hotărât, deoarece descrieţi momentul prezent în care ascultaţi aceşti greieri anume, nu unii nedeterminaţi, aşa, în general, cândva, undeva…


În haiku-urile 17 şi 51 sunt trei imagini şi, în acest caz, doi kireji mai slabi care nu se mai materializează, deci a marca unul este eronat.

Ar fi de evitat şi unele cuvinte non-haiku precum prea tehnicul stereofonia (greierilor, desigur), parura lunii (barbarism), diminutive nejustificate (greierel şi trâmbiţaş alături de simfonie).


O ultimă problemă: în iulie, când kigo-ul era cosaşul, sub numărul 25 citeam:


Cosaş la umbră –

alături pălăria

pe bor un greier


iar în august, la numărul 32 găsim:


Cosaş la umbră –

pe borul pălăriei

sare un greier


O fi acelaşi autor care s-a lenevit şi l-a trimis din nou „pac, la Războiu’”? Nu-mi bat capul să caut numele (ce bine s-a nimerit să meargă şi singularul, şi pluralul!), mă limitez să protestez că seamănă fioros de tare.


Ca să închei în mod optimist, felicitând autorul din toată inima, citez un delicios senryu în care libertatea zburdă şi cadoul aniversar este o supă cântătoare:


chiar de ziua mea

greierele în supă

cu tot cu cântec


Pleosc-ul pe care l-o fi făcut greierele aminteşte în mod fericit de sunteul apei la căderea broaştei lui Bashō, precum şi de altul, metafizic, tot dintr-un haiku al maestrului, în care florile de cireş cad – indecent, dar cât de firesc! - în supa mesenilor care se strânseseră pentru a-şi înălţa spiritul prin admirarea buddhista a frumuseţii perisabile, perfect exemplu al valorilor „vulgare” - mushin ale haikai-ului.



Corneliu Traian Atanasiu:


43.

Două destine -

la piciorul patului,

un greier şchiop


Modul eliptic în care e construit poemul cere cititorului un efort sporit de a recupera nu doar cuvintele lipsă (pentru a reface sintagme mai consistente) ci şi imaginea şi situaţia pe care cuvintele o evocă. Este semnalată aici o însoţire între două fiinţe singuratice şi betegite. Cel puţin asta ne sugerează primul vers. Două destine în suferinţă. Nu ni se spune nimic despre ţîrîitul greierului, poate cîntă, poate a tăcut, poate doar geme, dar există în tonul poemului vibraţia abia simţită a unei compasiuni reciproce între cele două fiinţe suferinde, una pe pat, alta la piciorul lui. Simţi că cei doi ar vrea să se apropie, dar unu-i ţintuit la pat de boală, iar celălalt olog.


42.

Teatru de vară -
în difuzorul stricat
un greiere mort


Teatru de vară îmi sugerează un aşezămînt părăsit (cel puţin asta e de multă vreme situaţia de la noi). Difuzorul stricat vrea să confirme acest lucru nu doar prin sublinierea defectării ci şi prin uzura morală a cuvîntului care denumeşte un dispozitiv învechit (înlocuit azi prin prin mai modernul boxă). Paragina este accentuată, parcă prin contaminare, de greierul decedat. Cu un pic de imaginaţie, ironică şi tandră în acelaşi timp, putem vedea copilul curios căutînd cauza difuzorului mort şi dînd uimit peste greierul neînsufleţit.


39.

un greier strivit -

nimic nu i se-ntâmplă

universului


Replică la un poem cunoscut al lui Şerban Codrin: „Nopţi fără greieri – / ceva i se întâmplă / universului”. Codrin merge pe calapodul “simt enorm şi văz monstruos”: a fost lezat resortul spiritual al universului, nopţile fără greieri sînt un simptom alarmant şi decisiv al unei vătămări încă necercetate. Norea, mucalit, ripostează cu un realism frust, aparent cinic, dar printre rînduri se simte un reproş adresat universalei indiferenţe: “Ce-ţi pasă ţie, chip de lut...”


44.

Haltă-n câmpie -

cântecul greierilor

la clasa întâi


Între o haltă din cîmpie şi clasa întîi e greu de stabilit vreo legătură, trenurile cu clasa I nu opresc în halte, iar cursele de navetişti n-au clasa I. Este clar că haltă vrea să spună mai degrabă oprire subită, neprogramată, la semnal. Prilej neaşteptat ca pasagerii de la clasa I să scoată curioşi capul pe geam şi să dea nas în nas cu... greierii de care ecranarea civilizaţiei (all inclusiv) i-a ţinut mereu departe. Lungind vorba, putem spune: Slavă Domnului, ce şansă nesperată: greierii se aud şi la clasa I!


7.

mână în mână -

cântecul greierului

rupe tăcerea


De multe ori tăcerea, cînd emoţia e prea mare şi te copleşeşte, e percepută ca stinghereală. Mai ales dacă e vorba de o întîlnire, de o primă întîlnire. Şi, în cazul de faţă, cîntecul greierului capătă o nebănuită funcţie salutară, moderînd intimitatea. Rupe tăcerea, sparge gheaţa, face ca mîinile împreunate să-şi răspundă cald şi grăitor, în ritmul delicat, instituit de greieri. Cînd greierii cîntă, vorbele sînt de prisos. Şi tăcerea se umple de taine.


45.

Ploaie de stele -

cântecul greierilor

imperturbabil


Aparent avem în faţă cîteva tuşe ale unui pastel de august. Meteorii lasă dîre luminoase în noaptea caldă, în timp ce greierii ne-ncîntă auzul cu ţîrîitul lor. Abia sfîrşitul poemului ne atrage atenţia asupra unui contrast simbolic între cei doi agenţi ai acţiunilor. Stelele prăbuşite de pe boltă sînt totuşi, fiecare-n parte, vestea unei morţi, n-are oricine, cît trăieşte, steaua lui? Nu e cumva în cîntecul greierilor o notă de indiferenţă blamabilă faţă de atîtea decese anunţate? Sau poate că el împleteşte doar prohod şi imn, monotonie şi tresăriri nostalgice într-o melopee a veşniciei?


47.

Noapte geroasă –

ţârâitul greierelui

în dosul sobei


O fi el greierul kigo de vară, dar acolo unde modernizarea n-a artificializat totul, într-o biată casă de ţară, un greier îşi poate găsi sălaş lîngă soba caldă şi poate continua necurmat dialogul cu întunericul lungilor nopţi de iarnă.



Ghici cine... august 2009

Tabelul voturilor a fost întocmit de Livia Ciupav. Calculul voturilor pentru stabilirea celor mai bine clasaţi îl veţi primi într-un ataşament pe lista LAPNO. Iată cum se prezintă situaţia pentru luna august:



Poemele clasate în primele 6 locuri de juriu au obţinut foarte puţine puncte la votul publicului şi, în consecinţă, şi punctele adunate de cei care le-au votat au fost mult mai puţine. Surprinzător totuşi, Valeria Tamaş a acordat toate cele 6 puncte primelor clasate. În schimb, următorii au avut mult mai puţine puncte ca luna trecută. În clasamentul cumulat (sînt luaţi în calcul doar cei care au acumulat la fiecare etapă măcar 9 puncte) , Valeria a sărit de pe locul XIII pe II, iar alţi 3 votanţi au intrat în clasament cumulat cu 9 puncte pe locul XIV.



(ca şi pînă acum, cu clic pe tabele, le puteţi vedea în mărimea originală)

Toate rezultatele la concursul GHICI CARE SÎNT CELE MAI BUNE POEME le puteţi vedea cu clic pe linkul anterior.


sâmbătă, 22 august 2009

REZULTATELE CONCURSULUI ROMANIAN KUKAI AUGUST 2009



REZULTATELE

ROMANIAN KUKAI AUGUST 2009


Dragi prieteni ai haiku-ului,

Iată rezultatele stabilite de juriu pentru concursul lunii AUGUST 2009

a cărui temă a fost GREIER (la oricare din formele sale gramaticale).



FELICITĂRI CÎŞTIGĂTOAREI:


Doina Bogdan Wurm


Şi tuturor participanţilor!


*





Locul I – 15 puncte


43.

Două destine -

la piciorul patului,

un greier şchiop


Doina Bogdan Wurm




Locul II – 11 puncte


42.

Teatru de vară -
în difuzorul stricat
un greiere mort


Ioan Marinescu-Puiu


39.

un greier strivit -

nimic nu i se-ntâmplă

universului


Dan Norea



Locul III – 10 puncte


44.

Haltă-n câmpie -

cântecul greierilor

la clasa întâi


Cezar Florin Ciobîcă


7.

mână în mână -

cântecul greierului

rupe tăcerea


Speranţa Rubin



Locul IV – 9 puncte


45.

Ploaie de stele -

cântecul greierilor

imperturbabil


Elena Manta Ciubotariu



Locul V – 8 puncte

11.

chiar de ziua mea

greierele în supă

cu tot cu cântec


Rafila Radu


47.

Noapte geroasă –

ţârâitul greierelui

în dosul sobei


Maria Tirenescu



Locul VI – 6 puncte


46.

Vânzătorul de

greieri - nopţile verii

într-o cutie.


Ion Linu




joi, 20 august 2009

Anunţuri

E timpul să revenim cu anunţuri pentru cei care vor să participle la alte concursuri de haiku.

1. Se apropie termenul la care se pot trimite haiku-uri pentru concursul ziarului Mainichi.
Amănunte la eticheta concursuri.

2. Ediţia a 14-a a concursului de haiku de la Kusamakura are ca termen de primire a poemelor data de 10 septembrie. Amănunte pe saitul oficial şi la adresa:
http://kusamakura-haiku.jp/index_e.html


3. Am găsit un anunţ trimis de revista IRIS din Croaţia. Se cere trimiterea a două poeme haiku/senryu de persoană. Tema este Privind cerul în 28 august, când Marte se va vedea la fel de mare ca luna. (Am mai scris despre acest eveniment care circula ca mesaj pe internet. De fapt, în 2005, Marte se vedea foarte bine.) Se vor selecta 10 autori şi poemele lor vor fi publicate în revistă. Termenul este 30 august 2009. Adresa: dvrozic@optinet.hr

Precizez că poemele se trimit în limba engleză.

4. Este în desfăşurare concursul Les Adex, un concurs la care se poate trimite o singură poezie/un singur haiku la tema: copacul. Detalii la http://www.lesadex.com/concours/conc2009.html

marți, 18 august 2009

Concursul de debut în volum - regulamenul


Concursul de debut în volum


Scopul principal al concursului este să-i stimuleze pe cei care sînt pe punctul de a putea tipări primul lor volum. Să le întrerupă şovăiala, comoditatea, neglijenţa sau reticenţa cu care au tot amînat un gest atît de firesc. De aceea, el se adresează atît vechilor autori, cît şi celor care scriu haiku doar de puţină vreme, atraşi de concursul nostru online.


Scopul secund este însă acela de a îmbogăţi BIBLIOTECA ROMANIAN KUKAI (BRK) cu volumele celor care nu s-au gîndit sau n-au îndrăznit încă să-şi adune, să-şi grupeze şi să-şi înşiruie poemele pentru a încropi un volum, deşi valoarea lor a fost confirmată prin rezultatele din concursuri şi poemele publicate în reviste sau antologii. Acest al doilea obiectiv este profitabil pentru întreaga comunitate a iubitorilor de haiku şi, mai ales, pentru cei care se apropie acum şi vor veni în continuare către poezia niponă. Ei vor găsi tot mai mulţi autori diferiţi şi valoroşi a căror lectură să le îndrume gustul.


A publica un volum pe hîrtie înseamnă un efort suplimentar pentru redactarea textelor, pentru a căuta o editură convenabilă şi poate un cost prea ridicat pentru un buget precar. Propunînd publicarea online, venim în întîmpinarea celor care au material pentru un volum şi vor să fie prezenţi cu el pe internet posibilitatea de a-l publica online, la un preţ şi cu eforturi minime. Publicarea online are şi avantajul că oricînd textele pot fi retuşate, volumul întreg revizuit şi înlocuit cu noua variantă. Ea poate fi astfel o operaţiune pilot în vederea publicării pe hîrtie.


Regulamentul concursului de debut


1. Concursul de debut în volum este un concurs anual organizat şi finanţat de ROMANIAN KUKAI.


2. Pot participa la concurs toţi cei care nu au publicat un volum personal de haiku pe hîrtie, (chiar dacă au publicat alte genuri de poezie niponă în volume personale sau colective pe hîrtie sau dacă au publicat o plachetă online în BRK).


3. Toţi participanţii vor beneficia cu această ocazie de publicarea volumului cu care intră în competiţie într-o secţiune specială a BRK, intitulată CONCURS DE DEBUT 2009.


4. Volumele prezentate pentru concurs trebuie să cuprindă un număr de 70-100 poeme haiku care să fie organizate în capitole (pe anotimpuri sau alte teme), ca un volum finit prezentat spre publicare.


5. Trimiterea volumelor pentru publicare poate fi făcută pînă la 1 octombrie 2009 atît online (într-un fişier doc), pe adresa email soimana@yahoo.com, cît şi prin poştă, (într-un manuscris dactilografiat), la adresa poştală: Corneliu Traian Atanasiu, str. Nera 2, bl. OD5, sc. 1, ap. 15, 061787 Bucureşti, sector 6.


6. Costul tehnoredactării pentru publicarea în BRK va fi de 150 RON pentru fişiere doc şi 250 pentru manuscrise dactilo, încasări care vor constitui fondul cu care se va finanţa tipărirea volumului cîştigător. Depunerile pot fi făcute pe numele Corneliu Traian Atanasiu în contul RO90RNCB0295068840000001 deschis la BCR (sau prin poştă la adresa menţionată mai sus).


7. Volumele vor putea fi vizionate de toţi cei care doresc, iar autorii pot primi sugestii şi sfaturi de îmbunătăţire (sau încurajări) în pagina unde este afişat volumul. Cei care vor dori să facă retuşări, le pot face doar pînă la 15 noiembrie 2009, dată la care volumele trebuie să fie definitivate pentru jurizare. Toate retuşările vor fi trimise pe adresa email menţionată mai sus, fiecare participant avînd dreptul la o singură schimbare cu o variantă nouă.


8. Juriul care va aprecia volumele înscrise în concurs şi va desemna cîştigătorul va fi făcut public doar odată cu anunţarea rezultatelor.


9. Rezultatul concursului va fi anunţat pe 24 decembrie 2009.


10. Volumul cîştigător va fi tipărit gratuit cel mai tîrziu pînă la sfîrşitul lunii februarie 2010. Cîştigătorul va primi gratuit 100 de exemplare (iar dacă va dori mai multe va trebui să contribuie la suplimentarea tirajului).


Dacă vor exista nelămuriri, propuneri, sugestii demne de luat în seamă, regulamentul va fi modificat pînă cel mai tîrziu la 1 septembrie 2009, dată după care nu va mai suferi modificări.