De data aceasta, Flueraşu Petre ne rezervă plăcerea de a citi un interviu luat uneia din cele mai importante personalităţi din lumea haiku-ului, Gabi Greve, de naţionalitate germană, trăind însă de 30 de ani în Japonia. Traducerea în română este urmată de originalul în limba engleză.
*
Gabi Greve: ”Doar timpul ne va spune ce-i va-ncînta pe cititori peste 500 de ani.”
războiul din Irak –
păianjenul se-ascunde
într-o floare de cireş
* Gabi Greve, născută în Germania în 1948, doctor în medicină la Universitatea din Heidelberg, trăieşte în Japonia din 1977 ca traducător colaborator independent şi scriitor despre arta budistă, a doua sa specialitate. Ea şi soţul ei locuiesc acum în prefectura montană Okayama din Japonia, unde ea este directorul muzeului Daruma.
Flueraşu Petre: Sînteţi cunoscută în întreaga lume ca maestru al haiku-ului. Cum aţi descoperit această formă de artă şi ce v-a convins să începeţi să scrieţi haiku?
Gabi Greve: Nu mă cred maestră în haiku, mai curînd doar un învăţăcel şi un căutător în cultura japoneză. Nu sînt poet, ci un om de ştiinţă în domeniul medical prin profesie, m-am intiţiat în haiku pentru a-mi îmbunătăţi cunoştinţele de cultură japoneză, pentru că am trăit în Japonia din 1977 şi am lucrat ca translator ştiinţific. Am scris două cărţi despre arta budistă şi după aceea, cercetarea kigo, a cuvinteleor sezonale, a fost cea de a treia tentativă de a mă adînci în această cultură. Am avut norocul să întîlnesc un maestru de haiku pe cînd locuiam în Kamakura şi m-am alăturat unui mic grup de poeţi de acolo. Asta a fost ceva vreme în urmă, poate acum 20 de ani. Mereu de atunci m-a încîntat cunoaşterea Japoniei prin înţelegerea mai adîncă a kigo-ului. Mi-a plăcut să contribui la înţelegerea haiku-ului japonez prin experienţa cîştigată trăind în această ţară.
F.P.: Ştiu că aţi studiat şi încă mai studiaţi haiku-ul în Japonia. Cum v-a influenţat stilul dv. această tehnică „de a merge la sursă”?
G.G.: Creierul meu lucrează în trei limbi, dar pentru haiku, de cînd trăiesc într-un ambient japonez, cu precădere doar în japoneză. Cele mai multe dintre haiku-urile mele în engleză sînt un fel de reformulare (nu realmente traduse). Îmi traduc rar haiku-urile în germană, mi se pare improprie haiku-ului. A merge la sursă este, cred eu, calea cea mai bună de a aprofunda specificul haiku-ului japonez. A citi doar traduceri îţi poate da uneori o impresie greşită sau mai curînd falsificată pentru că citeşti ce a produs traducătorul, nu ceea ce a scris într-adevăr Basho sau Issa. Desigur înţelegerea structurii şi formulării în limba japoneză mă ajută mult în înţelegerea haiku-ului. De altfel, spre exemplu, nu poţi înţelege pe deplin frumuseţa modelului 5 7 5 sau tîlcul mai profund al cuvintelor sezonale japoneze.
F.P.: Gestionaţi o uriaşă bază de date de cuvinte kigo şi de simboluri străine nonsezonale. Mai credeţi încă în forma clasică de haiku?
G.G.: Cred în importanţa kigo-ului pentru a înţelege adecvat haiku-ul şi cultura japoneză. Şi mă gîndesc că putem aduna colecţii de kigo pentru alte zone pentru a da haiku-ului acestor zone mai multă adîncime şi tîlc. Haiku-ul este foarte viu aici în Japonia, văd asta la tv şi citesc în orice ziar şi revistă. Chiar în mica noastră comunitate montană, bătrînele doamne au un cenaclu de haiku. Aşa că nu eu trebuie să cred în el, el este viu şi în putere prin sine. Nu trebuie decît să-l deprind.
F.P.: Credeţi că cititorul de azi mai poate intra în relaţie cu haiku-ul?
G.G.: Credeţi că cititorul de azi poate intra în relaţie cu orice gen de poezie sau cu natura de la sine? Cu siguranţă că aşa sper! Deoarece a scrie haiku te va face mai conştient de ambientul tău, te vei trezi înconjurat de o mulţime de bogăţii în viaţa de zi cu zi. Asta este o răsplată suficientă în sine, chiar dacă haiku-ul tău nu poate fi de cea mai bună calitate. Şi scriind haiku poţi încerca să comunici asta şi altor cititori ai poeziei tale. Ambianţa resimte în ziua de azi nevoia de a fi mai mult apreciată şi haiku-ul este un mod de a aprecia natura şi mediul în care trăieşti. Prin scurtimea sa, haiku-ul te antrenează să te concentrezi pe esenţă, să încerci şi să reuşeşti să vezi lucrurile fără să le judeci şi asta va da un tonus optimist vieţii tale cotidiene.
F.P.: Credeţi că o carte de haiku poate deveni un bestseller?
G.G.: Nu, imposibil, atâta timp cât numărul celor care sînt interesaţi de poezie şi în paricular de haiku e mai curînd mic. Dar cred că o carte bună despre haiku poate deveni un bun prieten sau chiar cel mai bun prieten pentru mulţi cititori din toată lumea.
F.P.: Sînteţi de acord cu infuzia de simboluri moderne în poezia clasică japoneză?
G.G.: Ca experiment, poezia modernă sau mai degrabă poeţii moderni din orice ţară vor tot experimenta ideile vremii lor. Acesta este motorul progresului. Dacă rezultatul va fi bun sau ba, ei bine, timpul va spune ce-i va mai încînta pe cititori peste 500 de ani.
F.P.: Ce genuri de scriere japoneză preferaţi mai mult?
G.G.: Nu sînt o pasionată de romane şi de poezie în general, trebuie să mărturisesc… viaţa reală este mult mai seducătoare pentru mine. Citesc multe cărţi de despre arta budistă şi ceramica japoneză. Citesc de asemenea cărţi de călătorie şi articole despre multe părţi ale Japoniei, pentru că mi-ar plăcea să ajung acolo şi să le vizitez într-o zi.
F.P.: Despre ce proiecte personale de viitor implicînd haiku-ul îmi puteţi vorbi?
G.G.: În prezent încerc să prezint kigo-ul legat de festivităţile, ceremoniile şi evenimentele din Japonia. Folosindu-mă de facilităţile internetului în montarea de fotografii şi text pentu fiecare articol, înainte de a da unele haiku-uri legate de temă. Sper ca asta să inspire alţi autori de haiku să scrie haiku-uri despre sărbători şi evenimente din zona lor, dobîndind astfel încet, din mers, câteva culegeri de cuvinte sezonale locale specifice haiku-ului.
http://wkdfestivalsaijiki.blogspot.com/2007_01_01_archive.html
Încerc de asemenea să găsesc mai multă informaţie despre haiku-urile japoneze legate de mîncare, folosindu-le pentru a prezenta mai multe dintre felurile care abundă aici dar nu sînt atît de bine cunoscute în afara Japoniei. Şi din nou, autorii de haiku ar putea deveni conştienţi de potenţialul propriilor specialităţi locale ca subiecte pentu kigo-urile ce trebuie folosite într-un haiku.
http://worldkigo2005.blogspot.com/2005/06/food-from-japan-washoku.html
Am de asemenea un forum pentru tradus haiku, făcînd uneori sugestii pentu haiku-urile deja traduse, pentru a le vedea într-o nouă lumină.
Asta ar putea folosi în special pentru acei poeţi care nu vorbesc japoneza, pentru a dobîndi o idee asupra multiplelor moduri în care poate fi tradus un haiku japonez, conform înclinărilor traducătorului.
http://groups.yahoo.com/group/translatinghaiku/
F.P.: De unde anume ar trebui să pornească un începător pentru a pătrunde în lumea poeziei japoneze?
G.G.: Ar trebui să citeşti cît de multe cărţi îţi pot ajunge în mînă despre poezia japoneză şi haiku în particular. Despre haiku există deja acum o mulţime pe internet, despre CUM SĂ... şi eu am propria mea arhivă de teorie haiku, unde te invit să arunci o privire.
http://happyhaiku.blogspot.com/2000_07_01_happyhaiku_archive.html
Pentru un începător, nu e important să se familiarizeze doar cu aspectele formale ale haiku-ului japonez, ci şi cu starea sufletească şi mentală caracteristică lui. Observaţia pătrunzătoare a lucrurilor mărunte din jurul tău este foarte importantă şi te poţi pregăti singur o vreme înainte de a scrie vreo poezie despre ele.
Începe prin a vedea lumea din nou cu ochii copilului, minunează-te de orice ai în faţa ochilor, nu considera lucrurile fără a mai cerceta şi nu le judeca sau compara cu alte lucruri pe care le ştii. Ia lucrurile aşa cum sînt, privindu-le multă vreme în amănunt şi cu răbdare. În felul ăsta viaţa ta devine mai bogată şi mai împlinită.
Haiku-ul japonez se referă în principal la schimbările sezonale din viaţa noastră de făpturi umane, aşa că încearcă să devii conştient de de acele schimbări legate de anotimpuri din zona unde trăieşti.
Pentru a înţelege poezia şi haiku-ul japonez, ai nevoie şi de cunoştinţe extinse despre cultura japoneză, altminteri nu vei înţelege multe aluzii ascunse şi tîlcuri implicate. Eu încerc să prezint cîţiva poeţi japonezi şi să explic cuvintele pe care ei le folosesc şi care nu sînt familiare unui occidental la prima citire.
http://haikutopics.blogspot.com/2006/03/introducing-haiku-poets.html
*
Gabi Greve: ”Time will tell what readers will still enjoy in 500 years from now”
An interview by Flueraşu Petre
war in Iraq -
the spider hides
in a cherry blossom
*
Gabi Greve, born in Germany in 1948, medical doctor graduated at Heidelberg University, has been living in Japan since 1977 as a freelance translator and writer about Buddhist Art, her second speciality. She and her husband now live in the mountains of Okayama Prefecture, Japan, where she is the manager of the Daruma Museum.
Flueraşu Petre: You are recognized throughout the world as a haiku master. How did you discover this form of art and what did convince you to start writing haiku?
Gabi Greve: I do not think of myself as a haiku master, rather a student and researcher of Japanese culture. I am not a poet, but a medical scientist by profession, I started haiku to improve my knowledge of this culture, because I live in Japan since 1977 and work as a scientific translator. I wrote two books about Buddhist art and after that the exploring of kigo, the season words, was my third attempt to go in the depth of this culture. I was lucky to meet a haiku sensei while I still lived in Kamakura and joined a small group of poets there. That was quite a while back, maybe 20 years ago. I have enjoyed exploring Japan through the deeper meanings of kigo ever since. I would like to contribute to the understanding of Japanese haiku through my experience of living in the country.
F.P.: I know you have studied and still do study haiku in Japan. How did this “going to the source” technique influence your style?
G.G.: My brain works in three languages, but for haiku, mostly in Japanese, since I live in a Japanese environment. Most of my haiku in English are sort of re-formulated (not really translated). I rarely translate my haiku into German, it just seems not to fit properly. Going to the source is the best way of staying within the genre of Japanese haiku, I think. Reading only translations can sometimes give you a wrong or rather tinted impression, because you read what the translator produced, not the real Basho or Issa wrote. Understanding the structure and working of the Japanese language helps me a lot in understanding haiku, of course. Otherwise for example you can not fully comprehend the beauty of 5 7 5 patterns or the deeper meaning of Japanese season words.
F.P.: You are managing a huge database of kigo’s and non-seasonal foreign keys. Do you still believe in the classic form of haiku?
G.G.: I believe in the importance of kigo to understand Japanese haiku and Japanese culture properly. And I think we can build up kigo collections for other areas to give haiku of these areas more depth and meaning. Haiku is very much alive here in Japan, I see it on TV and read it in every newspaper and magazine. Even in our little mountain community, the old ladies have a haiku circle. So I do not have to believe in it, it is alive and well all by itself. I just have to pick it up.
F.P.: Do you believe that today’s reader can still relate to haiku?
G.G.: Do you believe that today's reader can relate to any kind of poetry, or to nature itself? I sure hope so! Since composing haiku will make you more aware of your environment, you will wake up to the many treasures surrounding you in every day life. That in itself is rewarding, even if your haiku might not be of the highest quality. And through writing haiku you can try to communicate this to other readers of your poetry. The environment is in need of more appreciation these days and haiku is one way to appreciate nature and your environment. Because of its shortness haiku trains you to focuss on the essential, to try and see things in a non-judgemental way and this will hopefully influence your way of every-day living.
F.P.: Do you believe that a haiku book can become a bestseller?
G.G.: No, not really, since the number of people interested in poetry in general and in haiku in particular is rather small. But I think a good book about haiku can become a good friend or even best friend of many readers worldwide.
F.P.: Do you agree with the infusion of modern symbols in classical Japanese poetry?
G.G.: As an experiment, modern poetry or rather modern poets in any country will be experimenting with the ideas of their time. That is the motor of progress. Whether the result will be good or not, well, time will tell what readers will still enjoy in 500 years from now.
F.P.: What form of Japanese writing do you prefer the most?
G.G.: I am not a great friend of novels and general poetry, I must confess … real life is much more fascinating to me. I read a lot of books on Buddhist art and Japanese pottery. I also read travel books and articles about the many regions of Japan, since I like to go there and visit myself one day.
F.P.: What future personal projects involving haiku can you tell me about?
G.G.: At the present I try to introduce kigo related to Japanese festivals, ceremonies and events. Making use of the internet possibilities in compiling photos and text for each entry, before giving some haiku about it. I hope this will inspire other haiku poets to write haiku about the festivals and events in their area, thus slowly getting some local saijiki under way.
http://wkdfestivalsaijiki.blogspot.com/2007_01_01_archive.html
I also try to find more information about Japanese food haiku, using them to introduce more of the many seasonal Japanese dishes which abound here but are not so well known outside Japan. Again, haiku poets might become aware of the potential of their own local dishes as subjects for kigo to be used in a haiku.
http://worldkigo2005.blogspot.com/2005/06/food-from-japan-washoku.html
I also have a forum for translating haiku, sometimes making new suggestions for haiku already translated, to see them in a new light.
This might be especially useful for those poets who do not speak Japanese, to get an idea about the many ways a Japanese haiku might be translated, according to the bias of a translator.
http://groups.yahoo.com/group/translatinghaiku/
F.P.: With what should a beginner start in order to enter inside the world of Japanese poetry?
G.G.: You should read as many books as you can get your hands on about Japanese poetry and haiku in particular. For haiku there is now a lot in the internet too, about HOW TO … and I have my own archives of haiku theory, where I invite you to look.
http://happyhaiku.blogspot.com/2000_07_01_happyhaiku_archive.html
For a beginner, it is not only important to make himself/herself familiar with the formal aspects of Japanese haiku, but also the heart, the state of mind that is necessary. Keen observation of the small things around you is very important and you can train yourself for a while before writing any poetry about it.
Start to see the world with the eyes of a child again, marveling at anything before your eyes, do not take things for granted and do not judge them or compare them with other things you know. Just appreciate things as they are, looking at the most minute details with great patience. Thus your life will become much richer and fuller.
Japanese haiku is very much about seasonal changes in the life of us human beings, so try to become aware of the seasonal changes in your area.
To understand Japanese poetry and haiku, you also need an extensive knowledge about Japanese culture itself, otherwise many of the hidden allusions and implied meanings will not be understood. I try to introduce some Japanese poets and explain the words they use which are not familiar with a Westerner at first reading.
http://haikutopics.blogspot.com/2006/03/introducing-haiku-poets.html
