INTERVIURI RO KU(XX)-CFC CU VIRGINIA POPESCU

VIRGINIA POPESCU

M-am născut în oraşul  Huşi din Moldova.

După liceu am urmat studiile Universității Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Facultatea de Limbi Străine. Am predat limba franceză la Colegiul Național Spiru Haret din Ploieşti.  

Activități literare : traduceri în limba franceză din : Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Mateiu Caragiale, Marin Sorescu, Vasile Voiculescu, Grigore Vieru, Octavian Paler, Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, etc.

Colaboratoare la revistele « Axioma » din Ploieşti, « Citadela » din Satul Mare şi « Algoritm literar » din Hunedoara.

Colaboratoare la revistele franceze de haiku : Ploc, Gong, 575.

Membră a Societății Române de Haiku Bucureşti din 2010 şi a Societății de Haiku din Constanța din 2012.

Ca autoare mă consacru în special genului scurt : haiku, foto-haiku, poeme într-un vers şi haibun.

Particip regulat la concursurile lunare  Ro Ku, Haiku Club, Shiki, Haiga Contest, etc. la care am obținut mai multe premii.

1. Cum te-ai apropiat de acest gen de poezie? De câtă vreme scrii  haiku?

Am început să scriu haiku din 2008. Pe vremea aceea cochetam cu poezia, scriam unele  poeme scurte, chiar tristihuri, fără să am noţiunea clară a ceea ce este un haiku.

M-am apropiat de acest gen în mod natural, atrasă de concizia dar şi de farmecul lui.

Reuşisem chiar să dau o definiţie a acestui poem pe care o mai păstrez şi acum :

« O pasăre măiastră închisă într-o colivie cu 17 gratii. Cum ai putea s-o faci să cânte, chiar dacă gratiile ar fi de aur ? » Făceam aici aluzie la pasărea din poemul lui Jacques Prévert,

« Cum să faci portretul unei păsări », în care pasărea are nevoie de libertate pentru a cânta.

2. Cine/ce te-a ajutat să-i înţelegi mai bine esenţa?

Persoana care m-a descoperit şi m-a îndrumat cu multă răbdare şi înţelegere pe drumul acestui gen de poezie a fost Maria Tirenescu. Apoi au urmat Corneliu Atanasiu care mi-a oferit materiale, modele de haiku şi posibilitatea de a participa la concursurile lunare de pe Ro Ku, Dan Norea şi toţi cei cu experienţă din grupul de haiku, Cristina Rusu şi Magdalena Dale cu iniţiativa lor « Poeme în lanţ », Ioana Dinescu cu proiectul lunar « Concurs la fotografie » şi realizarea calendarelor haiku şi haiga, ilustrate de Constanţa Erca şi traduse în mai multe limbi. Un rol important l-a avut maestrul Şerban Codrin care m-a ajutat să inţeleg mai bine tehnica poemului haiku. În limba franceză am învăţat multe lucruri de la dl. Francis Tugayé, pe vremea când era unul din coordonatorii revistei « Ploc ». De asemenea, am lucrat cu doamna Nicole Pottier la traducerile în limba franceză şi engleză a haiku-urilor. Ea m-a susţinut şi încurajat în toate creaţiile mele pe care le public acum pe blogul meu personal « Phoenix ». (https://virginiapopescu.wordpress.com/)

3.Ai urmat nişte modele care ţi s-au părut demne de luat în seamă? Te-a ghidat cineva?

 Am încercat pe cât posibil să-mi găsesc propria cale, lucru destul de greu de realizat, dar mai întâi am început să citesc, să mă documentez despre lirica niponă şi să cunosc opera maeştrilor : Bashō, Buson, Ryokan, Shiki, Issa, Santoka. Am reţinut mai ales acest sfat înţelept al lui Bashō : « Nu merge pe urmele maeştrilor, ci caută ceea ce căutau ei. »

4.Ce alt gen de poezie mai abordezi? Ce părere ai despre lirica japoneză comparativ cu cea occidentală?

Am cochetat un timp cu poezia, scriind alternativ în română şi franceză, până când am descoperit poemele într-un vers ale lui Ion Pillat. A fost o adevărată revelaţie. Apoi am avut ocazia să citesc un studiu despre poemul într-un vers, considerat în prezent cea mai scurtă creaţie literară din lume.
Cei doi autori, Florin Vasiliu şi Vasile Moldovan, veneau cu argumente solide pentru susţinerea acestei idei. Deşi diferit de haiku, poemul într-un vers se apropie de acesta prin dimensiunile reduse,  prin natura care apare ca temă de bază . În ciuda asemănărilor, poemul într-un vers şi haiku-ul rămân totuşi specii de poezie diferite.
În prezent, cultiv ambele genuri, adică haiku şi poemul într-un vers, pe care le simt foarte aproape de inima mea.

 5.Ai obținut premiul III la concursul  Kusamakura 2014, cu un poem  reușit : 

“stretched wings / sovereign in azure a kingfisher”   (« aripi întinse/suveran în azur doar un pescăruș »

Ne poți spune ce/cine anume te-a inspirat, cum  ai reuşit să scrii un haiku atît de bun?

Am scris acest poem la mare, într-o zi cu mult soare şi cer senin, fără niciun nor.  Un pescăruş cu aripile întinse plana în acest imens azur. Inspirația mi-a venit pe loc. În engleză sună foarte frumos prin jocul de cuvinte între « sovereign » şi « kingfisher ».

6. Ce valoare au pentru tine premiile obținute în acest domeniu?

Când scrii un poem nu ai întotdeauna certitudinea că este reuşit. Dacă acesta primește un premiu, înseamnă că a plăcut şi altora sau unui juriu competent şi astfel el capătă o valoare morală, te stimulează, îți dă curaj să mergi mai departe.

7. Ce înseamnă pentru tine participarea la concursurile de haiku de pe RO KU?

Pentru mine este un exercițiu permanent, un mijloc de verificare a posibilităților mele creative comparativ cu ale celorlalți participanți într-o competiție, o posibilitate de evaluare a forțelor mele.

8. Ce rol joacă în ceea ce scrii  viaţa ta personală şi activitatea profesională? Te ajută sau te încurcă?

Faptul că am o formație umanistă constituie un mare avantaj pentru mine. Cunoaşterea limbii franceze şi engleze îmi dă posibilitatea să citesc în original o serie de materiale dar şi pe aceea de a-mi traduce poemele în cel mai bun mod.

9.Poți numi trei poeme haiku  de-ale autorilor români si/sau străini care îți plac în mod deosebit și pe care ai fi vrut să le scrii tu însuți?

Iată trei poeme pe care le consider de o mare frumusețe : unul  aparține lui Bashō, 

O floare neştiută
de pasări şi fluturi:
cerul toamnei.

altul lui Santoka :

Iată-mă
acolo unde albastrul mării
este fără hotare

al treilea este scris de maestrul Şerban Codrin :

Nopți fără greieri –
ceva i se întâmplă
Universului…

10.Ai publicat vreo carte de haiku? Ce proiecte ai pe viitor?

Nu am publicat încă nici un volum, dar am apărut în numeroase antologii de haiku, de haiga şi de haibun în română şi franceză, din care amintesc :

Antologia « Cocorii », volumele II, III,IV, V, VII a grupului ROKU, coordonată de Corneliu Atanasiu ;
"La lune dans les cheveux" (Editions Liroli, juin 2010);
"Apus de soare / Coucher de soleil", antologie franco-română de haiku, Bucureşti, 2010, coordonată de Valentin Nicolițov, traducere în franceză : Virginia Popescu şi Nicole Pottier ;
"Peindre en poésie", antologie realizată de Ion Codrescu  (AFH), janvier 2012;
"Solidaritate prin haiku – Haiku Solidarity", antologie anglo-română de haiku, Constanţa, 2012, coordonată de Laura Văceanu ;
"Chemins croisés", anthologie francophone de haïbun, sous la  direction de Danièle Duteil, septembre 2014.

Se pot consulta pe blogul meu : https://virginiapopescu.wordpress.com/cartile-mele/

În legătură cu proiectele de viitor, mă gândesc deja la calendarul haiku 2016, cu imagini din castelele de pe Loara şi poate publicarea unui volum personal de haiku.