CRISTINA OPREA - M-am născut în anul 1980 și am crescut în satul Roșiori din județul
Suceava. Momentan locuiesc la Iași, unde am și absolvit, în 2002, Facultatea de
Informatică la Al. Ioan Cuza. Lucrez printre studenți, investind în dezvoltarea
lor personală, socială și spirituală (moral-creștină). Mi-au plăcut de când mă
știu natura, muzica și poezia. Din anul I de facultate am început să-L descopăr
și să-L cunosc într-un mod personal pe Cel căruia îi datorez totul: Dumnezeu.
Cartea mea preferată a devenit cu timpul Biblia.
...............................................................................
1.Cum te-ai apropiat de acest gen de poezie? De câtă vreme scrii haiku?
Am auzit prima dată de acest gen de poezie la
începutul anului 2012, când am mers cu o
prietenă la Cenaclul de Haiku de la Ceainăria Sakura din Cluj-Napoca. Nu m-a atras atunci și nu
înțelegeam ce poate fi așa de captivant, pentru cei pe care i-am întâlnit
acolo, în a scrie și recita poeme în doar trei versuri.
A trebuit să plec pe la jumătatea întâlnirii, dar ajunsă acasă am
căutat pe internet mai multe informații despre acest gen de poezie. Mare mi-a
fost mirarea să descopăr câți scriu haiku în română dar mai ales în engleză!
Unul mi-a plăcut în mod deosebit și a continuat să revină în mintea mea. Este vorba
de un poem al lui Arakide Moritake:
a cherry petal
flies back up to its branch -
oh, a butterfly!
Apoi am găsit grupul yahoo Romanian Haiku și am început să scriu și
să trimit și eu poeme, cu un mare entuziasm de începător.
2 Cine/ce te-a ajutat să-i înțelegi mai bine esenţa?
După vreo două luni, în care am scris aproape săptămânal și am
participat la concurs, nu înțelegeam de ce nu-mi sunt votate și haiku-urile
mele.
Până când dl. Corneliu Traian Atanasiu a venit cu propunerea de a
comenta poemele începătorilor și m-a ales pe mine prima. La început m-am simțit
privilegiată, dar apoi, văzând de fapt câte greșeli am și cât de puțin am
înțeles din tainele acestui gen, aș fi vrut să nu fi fost făcute publice acele
comentarii. Cu toate acestea am continuat să scriu, sfaturile dlui Atanasiu
fiindu-mi atât utile cât și motivatoare.
Impactul îndrumărilor s-a văzut destul de repede, în doar trei
săptămâni luând primul premiu I cu poemul:
sfârșitul ploii -
sub tălpile grăbite
melci de nicăieri
3.Ai urmat nişte modele care ţi s-au părut demne de luat în seamă?
Te-a ghidat cineva?
Nu aș putea numi un singur autor...
În timp am început să-mi achiziționez cărți de haiku, să citesc și
chiar să printez revistele ROKU de pe internet, să studiez articole și comentarii
la poeme...site-ul Romanian Kukai cu toate resursele oferite fiindu-mi de un
real ajutor.
Revista ROKU dedicată dlui Eduard Țară mi-a plăcut în mod deosebit.
Poemul lui cu broasca care face luna țăndări, și faptul că l-a scris după
modelul lui Basho m-a motivat să încerc și eu unul asemănător. Așa a ieșit:
lecții în noapte -
același salt al broaștei
clatină stele
4.Ce alt gen de poezie mai abordezi? Ce părere ai despre lirica
japoneză comparativ cu cea occidentală?
Am scris doar câteva poezii cu rimă în școala generală, alte câteva
fără rimă și mult prea triste prin anii de liceu, iar de prin 2008 am început
un blog (cristinao.wordpress.com) în care am postat poezii cu tematică
creștină, foarte simplu construite, în care-mi exprimam mai mult un fel de dialog
cu Dumnezeu. Le începeam la chitară, sub forma unor cântece, și apoi le scriam
pe blog.
Anul trecut am scris patru poezii și patru epigrame pentru concursul
de la Mizil. Nu am ieșit chiar printre ultimii... :) Poate vor urma în timp și
altele...
În rest îmi place să citesc poezie mai mult decât să scriu. Nu-mi
plac cele prea filozofice ci în general cele mai simple, care vorbesc despre
natură sau cele ce mă motivează, din care pot sa învăț câte ceva.
Chiar aseară am citit una care mi-a atras atenția:
Am zărit la colțul străzii bucuria,
Ce credeți că făcea? Se bucura.
Era de-o simplitate nefirească.
N-avea nimic, doar faptul că trăia.
Era ”în stare pură”, absolută,
un fel de cântec sau un fel de vis,
un fel de taină sau de ideal
și mai era și-un fel de necuprins
Mergea pe jos dar gându-i era sus.
Zâmbea la înțelesurile înalte.
Când se uita în jur se însenina
Se bucura de lucrurile toate.
Dar n-am putut s-o urmăresc mai mult
Că pașii mi s-au tot îngreunat
Sub felul meu bătrân și înțepenit,
Prea apăsat și mult prea complicat
(Mina Ianovici)
Din păcate am citit mult prea puțin din lirica japoneză ca să pot
face o comparație.
5.Ai luat locul I la
concursul lunii OCTOMBRIE 2013 cu un poem foarte reușit ( ziua recoltei / într-o
coșarcă goală / un prunc adormit). Ne poți spune ce/cine anume te-a inspirat,
cum ai reuşit să scrii un haiku atît de
bun?
Trebuia să folosesc cuvântul tematic ”recolta”, și gândindu-mă la
viața de la țară cu provocările și frumusețile ei, mi-a apărut în minte acest
tablou, cu o femeie harnică care-și strânge roadele de pe câmp, dar care are un
ochi atent și la o altfel de roadă – pruncul ei din ”pătuțul” de nuiele.
6. Ce valoare au pentru tine premiile obținute atât în țară, cât și
în străinătate?
Toate mă motivează să scriu în continuare și mi-au adus o oarecare
satisfacție de moment când am primit rezultatele. Apoi, diplomele sunt frumoase
și le păstrez, cărțile ce le-au însoțit mi-au fost de ajutor, iar cu premiul în
bani de la WMF mi-am tipărit anul acesta un volum personal de poeme.
7. Ce înseamnă pentru tine participarea la toate concursurile de haiku de pe RO KU?
La fel, mă motivează să scriu, să învăț, dar și să fiu parte dintr-o
comunitate cu oameni deosebiți. Aduce ceva în plus în viața mea, ceva frumos,
care mă scoate din rutină, mă binedispune.
8. Ce rol joacă în ceea ce scrii viaţa ta personală şi activitatea
profesională? Te ajută sau te încurcă?
Faptul că sunt singură și am mai mult timp pentru mine, mă ajută!
(comparativ cu cei căsătoriți ;) )
Legat de activitatea profesională, când călătoresc am timp să compun
mai în tihnă câte un haiku, iar când sunt prea ocupată mă trezesc deja vineri
că primesc lista de poeme...și bineînțeles că eu nu am nici unul...
9.Poți numi trei poeme haiku de-ale autorilor români sau străini
care îți plac în mod deosebit și pe care ai fi vrut să le scrii tu însuți?
Primul ar fi cel pe care-l aminteam la început:
a cherry petal
flies back up to its branch -
oh, a butterfly!
(Arakide Moritake)
Și apoi:
o mângâiere
după atâta vreme -
vântul de toamnă
(Eduard Țară)
vânt toată ziua -
o grămadă de gânduri
nelalocul lor
(Corneliu Traian Atanasiu)
10.Ai publicat vreo carte de haiku? Ce proiecte mai ai în acest sens?
Anul trecut am participat la concursul de volume RO KU din luna Noiembrie cu volumul ”Alt anotimp, alt cântec” pe care l-am publicat apoi la
începutul acestui an în Iași. Alte proiecte de viitor nu am, deocamdată.
Mulțumesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu