Haiku-ul prezent în publicaţiile online

Aşa cum se prezintă singură, “revista POEZIA apare din 1995. Publicatia se subintituleazã revistã de culturã poeticã si apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Este editatã în format A5, tip carte, cu circa 250 de pagini.” Publicaţia apare trimestrial, ultimul număr fiind cel din vara lui 2007.

Revista, editată şi online, şi-a făcut, prin grija lui Marius Chelaru, iubitor şi autor de haiku, obişnuinţa de a publica în fiecare număr şi materiale în legătură cu poezia niponă. În ultimul număr, Marius Chelaru este prezent cu un eseu intitulat Floarea cu petale colorate, aluzie la poezia haiku.

După ce dă cîteva repere istorice ale evoluţiei poeziei japoneze pînă la a deveni poemul cunoscut sub numele de haiku, autorul arată că acesta, ca multe alte arte japoneze, a depăşit hotarele ţării natale şi a devenit deja un fenomen universal. Un fenomen care a generat evoluţii şi dispute, apariţia a nenumărate asociaţii locale şi naţionale, precum şi a unor organizaţii internaţionale care să dea seamă de diversitatea şi unitatea sa.

În continuare, autorul urmăreşte modul în care haiku-ul a pătruns în România şi prezintă cîţiva autori şi volume, dar şi antologii de poezie niponă în care sînt prezenţi autori români.

În grupajul de traduceri din poeţi străini, Vasile Moldovan şi Marius Chelaru, după ce fac o scurtă prezentare a vieţii şi srierilor poetului, redau în japoneză şi în transpunere românească 12 poeme de Kobayashi Issa. Poemele sînt subsumate temei prezentelui număr al revistei Poezie şi rugăciune şi poartă titlul Rugă.

*

Revista Arcada a ajuns la numărul 7. Actualul număr este mult mai voluminos şi mai consistent şi conţine şi 10 pagini referitoare la poezia niponă.




Fondatorul revistei, Flueraşu Petre, proaspăt laureat al concursului nostru din luna iulie, ne face o reală surpriză cu un montaj de haiku-uri de diverşi autori şi comentarii asupra fenomenului haiku, Literatura haiku în România, peste care aplică incitant o banderolă roşie – SPECIAL.



Poemele alese susţin prin valoarea lor părerea că haiku-ul este o poezie cu impact larg asupra omului de azi, aplecat asupra unei arte cu cît mai frugală, cu atît mai consistentă.

Urmează trei interviuri luate unor vechi gaijini români, Vasile Moldovan şi Dan Florică, dar şi unui haijin (autor de haiku japonez): Gabi Greve, asta pentru că dînsa, deşi născută în Germania şi vorbitoare de engleză, scrie haiku doar în japoneză, locuind acolo din 1977 şi fiind în prezent curator al muzeului Daruma. Întrebările bine concepute reuşesc să îi determine pe interlocutori să facă mărturisiri deosebit de semnificative. Iar cel ce îi întreabă îşi face astfel cu brio primii paşi în profesia pe care şi-a ales-o.

Sperăm să postăm şi aici cît de curînd aceste interviuri, aşa cum deja ne-a promis autorul.