„Cred că un mare poet fără discipoli este ca un om fără copii.”

Eduard Ţară

locul desfăşurării primului kukai din România, locul unde puteţi găsi informaţii despre fenomenul haiku din ţară şi nu numai

sâmbătă, 30 mai 2009

Cîteva haiku-uri de autori japonezi aduse pre limba noastră



La lettre du haïku n° 21

distribuée gratuitement par l’Association pour la promotion du haïku


Cu permisiunea lui Dominique Chipot, căruia îi mulţumesc şi pe această cale, am reprodus un text din numărul 21 al revistei franceze „Ploc¡”care propune o selecţie de haiku-uri preluate din revista japoneză Ashibi (Azalee). Am rugat-o pe Ramona Ţăranu, masterand al Facultăţii de Limbă şi literatură japoneză din cadrul Universităţii Bucureşti, să traducă haiku-urile cuvânt cu cuvânt şi apoi am realizat „punerea în formă”.


Când nu am avut de ales, am preferat să depăşesc numărul prescris de silabe pentru a mă apropia mai mult de sensul iniţial; nici o altă alternativă când eşti copleşit de o limbă ca japoneza, în care, cu puţine silabe, câţiva kanji, poţi spune atât de multe. Traducerea franceză, datorată lui Kemmoku Makoto, adaptată în franceză de acesta şi de Dominique Chipot, mi-a rămas necunoscută, deoarece nu doream să fiu influenţată de ea; am copiat-o ulterior pentru a oferi cititorilor români şi o altă variantă.


Manuela Miga


Hito wa mina

kanashimi oeri

kari wataru

Fujiwara Takao

hito wa – oamenii

mina – toţi, cu toţii

kanashimi – tristeţea

oeru – a putea îndura, a putea duce

kari – gâşte sălbatice

wataru – a trece


oamenii

îşi duc cu ei tristeţea –

gâştele sălbatice trec


Chacun porte

sa tristesse –

Des oies sauvages dans le ciel



Hi kagerishi

toki kokū yori

hō ochiba

Negishi Yoshio

hi – soarele, ziua

kagerishi – a se umbri, a se lăsa o umbră peste

hi kagerishi – lumina soarelui se umbreşte şi dispare – seara, asfinţitul trimite cu gândul la toamnă.

toki – timp, când

kokū – spaţiu gol, cerul gol; vid, nimic, gol.

yori – decât; decât... mai degrabă... (utilizat în comparaţia dintre doi termeni, indică preferinţa pentru al doilea termen, cel de după yori)

hō – (1) arborele de magnolie, (2) simplu, banal, docil

ochiba – frunze ce cad, frunze căzute


la asfinţit

decât cerul gol, prefer

frunzele căzute ale magnoliei


A l’instant où le ciel s’obscurcit

Une feuille de magnolia

tombe du vide



Mou ashi ga

bō ni nattaru

kakashi kana

Nonaka Ryōsuke

mou – deja

ashi ga – picioarele

(băţ) ni nattaru (de la verbul naru „a deveni”) - au devenit beţe

kakashi – sperietoare de ciori (asociată deopotrivă ideii de solitudine, dar şi ideii de persoană care îndeplineşte un rol decorativ, simbolic, fără a exercita putere de facto, fără a avea vreun cuvânt de spus)

kana – particulă exclamativă, emfatică, cu rol de kireji


deja picioarele

mi-au devenit beţe –

sperietoare sunt!


Les jambes de l’épouvantail

redeviennent déjà

deux bâtons



Tenchi ni mo

aun no kokyū

kaeri bana

Nishikawa Oriko

tenchi – cerul şi pământul, natura tenchi ni mo – şi în natură

aun no kokyū – armonia a două forţe ce lucrează împreună, completându-se

kaeri bana – flori care înfloresc din nou, neţinând cont de anotimp (asociate iernii)


cerul şi pământul

în armonie – iarna,

flori înflorind


Ciel et terre

en parfait accord –

Fleurs d’arrière-saison



Ōgiku kogiku

agetsurau naku

kisou naku

Kimura Kazashi

ōgiku – crizantemă mare

kogiku – crinzantemă mică

agetsurau naku – fără a critica, a nu reproşa

kisou naku – a nu concura, a nu intra în competiţie


mica şi marea crizantemă

nu se critică,

nu concurează între ele


Grands ou petits

les chrysanthèmes

ne rivalisent pas



Manten no hoshi

no kōshin

mogari bue

Nakamura Fusako

manten – tot cerul

hoshi – stele

kōshin – corespondenţă, schimb de mesaje

mogaribue – vântul de iarnă fluierând printr-un gard de bambus


pe cer, stelele îşi vorbesc –

vântul iernii fluierând

prin gardul de bambus


D’innombrables étoiles

communiquent entre elles –

Le souffle fort du vent du nord dans la haie morte



Kōraku no

yūbe akari ni

zazendō

Tokuda Chizuko

kōraku – frunzele galbene ce cad

yūbe akari – luminile aprinse în amurg

kōraku no yūbe akari – luminile (galbene ca frunzele) aprinse în amurg

ni – şi (indică asocierea, adeseori prin contrast, a doi termeni)

zazendō – încăpere pentru meditaţia călugărilor într-un templu zen (în care individul este singur în întuneric)


galbene, în amurg

frunze cad şi lumini se-aprind

zazendō


Dans la clarté du soir

le jaune des feuilles mortes

la salle d’exercice de zazen



Takegari ya

kiri no mukou mo

hito no koe

Fujino Tsutomu

takegari – la cules de ciuperci (fiind o operaţiune făcută de obicei în grup, evocă veselia participanţilor) toamnă

kiri – ceaţă (cu trimitere la singurătate şi confuzie) toamnă

mukou – dincolo de

mo – chiar şi

hito no koe – vocea unui om, voci omeneşti


la cules ciuperci –

şi de dincolo de ceaţă

vocile oamenilor


Cueillette des champignons –

On peut entendre des voix d’hommes

au-delà du brouillard


Kuresomete

kotsu to kurekeri

shika no koe

Ishida Atsuko

kuresomeru – a începe să se întunece, a începe să se sfârşească

kotsuto – într-o clipă, dintr-o dată

kurekeri – s-a întunecat de-a binelea, s-a sfârşit

shika no koe – glasul unei căprioare (asociată toamnei, pe de o parte, iar pe de altă parte – glasul reprezintă chemarea celui iubit; prin urmare, este simultan o poezie despre adâncirea toamnei şi despre o poveste de dragoste care s-a sfârşit)


s-a întunecat

s-a sfârşit într-o clipă

glasul căprioarei


Le jour faiblit,

puis soudain la nuit tombe –

Brame des cerfs



Akihi otsu

tootsu yo no ishi

amata mite

Hiraga Fujin

akihi – soarele de toamnă

otsu – a cădea, a se prăbuşi

tootsu – din depărtare

yo – lume

ishi – pietre

amata mite – a se vedea multe


apus de toamnă –

pietrele din lumea de dincolo

încep să se vadă


Le soleil d’automne se couche

ayant vu

beaucoup de menhirs



3 comentarii:

Despina spunea...

Foarte interesant ! Ce diferente uriase intre un inteles si altul doar printr-o alta organizare a cuvintelor! Oare daca traducatorul japonez si poetul francez ar vedea aceste noi interpretari ce ar spune? Foarte incitant! Este un exercitiu antrenant si m-a sedus un pic si pe mine. De fapt, totul a pornit de la zazendo cu explicatia din paranteza. As putea afirma ca nu neaparat un singur calugar sau practicant sta in incaperea de meditatie. Calugarii buddhisti japonezi stau/lucreaza mai tot timpul in echipa, in colectivitate. Si zazenul tot in colectiv il practica. Poate sa fie o secta cu totul aparte in care cate un calugar, din cand in cand care sa stea in zazendo. Sau un calugar cu rang mare care sa stea singur. Si nu, nu in intuneric. Poate sa il apuce si intunericul, dar nu este o conditie.
Aici, mi se pare (cu scuze pentru ca nu sunt in stare de 5-7-5):
Cad frunze galbene-
lumini aprinse-n amurg
zazendo

adica, in timpul meditatiei, "frunzele galbene" -tot ceea ce e mundan, confuz, cu frumusete trecatoare- "se scutura", ramanand esenta, exprimata aici prin luminile galbene.Aici pare sa fie exprimata -foarte sugestiv- trecerea de la exterior spre interior, a-la-carte in acest tip de meditatie.
Cu scuze pentru intruziune,
Despina Petru

Lucian R spunea...

Hi kagerishi /toki kokū yori / hō ochiba ( Negishi Yoshio )
Ziua se umbreste / in locul ramas gol aleg / frunzele cazute ale magnoliei .


Hito wa mina / kanashimi oeri / kari wataru ( Fujiwara Takao )
Oameni cu totii / ne purtam tristetea / gastele salbatice trec .



Tenchi ni mo/ aun no kokyū /kaeri bana ( Nishikawa Oriko )
Cerul si pamantul / impreuna / iarna inflorind .


Ōgiku kogiku / agetsurau naku /kisou naku ( Kimura Kazashi )
Crizantema mica si crizantema mare / nimic nu-si reproseaza / si nu se intrec .


Kōraku no / yūbe akari ni / zazendō ( Tokuda Chizuko )
Galbenele frunze cad / aprinzand amurgul lumineaza / calea Zen .


Akihi otsu / tootsu yo no ishi / amata mite ( Hiraga Fujin )
Apus brusc de toamna / pietrele din lumea indepartata / multe se arata .

bolovanu spunea...

MULTUMIM, Lucian R! ;)