„Cred că un mare poet fără discipoli este ca un om fără copii.”

Eduard Ţară

locul desfăşurării primului kukai din România, locul unde puteţi găsi informaţii despre fenomenul haiku din ţară şi nu numai

joi, 17 ianuarie 2008

Regulile haiku-ului, e bine să le amendăm un pic (lecţii de haiku 10)

Continuăm seria lecţiilor de haiku ale lui Edward Weiss publicate pe


Este bine să cunoaştem şi părerile şi practica haiku-ului în ţările de limbă engleză.

Edward Weiss este poet, autor şi publicist la Wisteria Press. Cele două volume ale sale "Bird Haiku" and "Seashore Haiku" sînt publicate şi disponibile şi el lucrează deja la un al treilea volum. Vizitaţi http://wisteriapress.com pentru a afla mai multe.

*


Regulile sînt un lucru bun. Ele ne ţin concentraţi şi ne ajută să înţelegem ce avem de făcut. Cînd vorbim de regulile haiku-ului totuşi unele lucruri sînt mai curînd nefolositoare.

Luaţi regula 5-7-5 silabe de exemplu. O regulă drăguţă care hotărăşte forma poemului. Cinci silabe pentru primul vers, 7 pentru al doilea şi din nou 5 pentru al treilea. Ea a fost folosită de mulţi, mulţi ani pentru a genera poeme bune. Dar această regulă a haiku-ului a deschis calea spre ceea ce se numeşte haiku-ul “în formă liberă”.

Haiku-ul în formă liberă foloseşte încă 3 versuri (în cea mai mare parte), dar în locul supunerii rigide la regula 5-7-5, avem un număr variabil de silabe în oricare din versuri. De exemplu, acest haiku al autorului:

Un crab
Apare dintr-o crăpătură…
Soare-n miezul nopţii

Aici vedem regula 5-7-5 complet încălcată. Totuşi avem aici un haiku. Cum e posibil? Pentru că sîntem în acord cu temeiurile filosofice ale haiku-ului care este o scurtă descrierea a unui moment prezent. Mai exact, noile forme de haiku au apărut ca o focalizare a teoriei fragment şi expresie. De fapt, cei mai mulţi autori de haiku moderni folosesc acest mod de a-şi compune haiku-urile chiar dacă o recunosc sau nu.

În poemul de mai sus, fragmentul este “soarele de la miezul nopţii”. Expresia este “un crab apare dintr-o crăpătură”. Luate separat, despre fragment şi expresie nu-i nimic deosebit de spus. Dar combinate, ele formează ceva pe care-l putem aprecia în totalitate. Obţinem ceva pe care-mi place să-l numesc macro-micro viziune. În acest poem avem întîi o microviziune. Vedem un crab tîrîndu-se dintr-o crpăptură. În versul 3 căpătăm o mai mare viziune cosmică dacă doriţi. Ni se dă momentul zilei şi momentul anului prin aluzia la “soarele de la miezul nopţii”.

Regulile haiku-ului sînt un lucru bun. Dar regulile trebuie să se plece atunci cînd noi forme de expresie artistică îşi fac apariţia pe scenă.

Niciun comentariu: