Ce a făcut juriul la prima probă

Juriul, care, aşa cum am spus, este în rodaj, a făcut luna asta prima sa tentativă neoficială. Nu trebuie să credeţi că juriul este o instanţă absolută, el este compus din oameni a căror subiectivitate rămîne destul de marcată. Important este însă că, fiind persoane cu mai multă competenţă şi experienţă, membrii săi sînt sensibili şi la exigenţe care tind spre o anume obiectivitate.

Juriul nu va elimina toate nemulţumirile celor care nu sînt de acord cu ierarhia obţinută prin votul participanţilor. Sau, dacă le va tempera pe primele, va naşte altele. Ierarhia stabilită de el sperăm să fie doar una mai bună decît cele obţinute pînă acum prin votul participanţilor.

Perioada de rodaj a juriului îi va permite să-şi verifice şi să-şi îmbunătăţească exigenţele şi criteriile, precum şi modul de cooperare astfel încît părerile prea subiective să fie eliminate şi să poată ajunge la un anume consens.

Nu trebuie să uitaţi că acest concurs este doar un mod de a vă stimula să rămîneţi o comunitate care se bucură să folosească competiţia pentru beneficele ei efecte ludice. Rezulatele bune sînt deci numai firească bucurie de moment, iar nereuşitele doar o tristeţe pasageră, mai importantă fiind evoluţia fiecăruia către o maturitate a scriiturii sale şi menţinerea sa în formă pentru a reuşi să facă faţă provocărilor altor etape.

Nu voi intra în amănunte cu privire la felul în care a judecat şi şi-a coordonat aprecierile juriul. Pot să spun deocamdată că este vorba despre 4 persoane care nu au participat la acest concurs (deşi două dintre ele au participat la unul sau mai multe concursuri anterior). Trei dintre cele patru au primit poemele listate ca şi voi, fără să cunoască autorii. A patra, veţi ghici cine, a întocmit şi a expediat aceste liste celorlalţi, la fel ca şi vouă. Numele celorlalţi vor fi anunţate abia la concursul din aprilie, cînd jurizarea va deveni oficială.

Alegerea, repet, neoficială încă a juriului a fost:

I poemul 12 Ana Ruse

II poemul 37 Valeria Tamaş

II poemul 14 Gabriel Dorobanţu

II poemul 27 Soriu Nakata

II poemul 38 Felicia Leş

III poemul 19 Ada Ghika

IV poemul 2 Eduard Ţară

IV poemul 20 Victoria Chiţoveanu

V poemul 8 Mircea Teculescu

VI poemul 29 Doina Bogdan

VI poemul 33 Dan Norea

Avantajul unui juriu constă însă şi în faptul că el îşi va asuma şi sarcina de a ghida gustul participanţilor către poemele pe care le-a ales prin scurte motivări ale alegerilor. Sînt însă convins că veţi avea mult de cîştigat şi dacă veţi folosi comentariile la multe alte poeme existente deja pe ROMANIAN KUKAI, în BIBLIOTECA ROMANIAN KUKAI şi pe Un haiku pe zi. Iată şi care sînt comentariile membrilor juriului, numiţi deocamdată, conspirativ, cu literele alfabetului:

A

· 38 – pentru felul în care surprinde vremelnicia, clipa (ryuko)

· 27 – pentru delicateţea imaginii (shibui)

· 2 – pentru simţirea adîncă a poemului (mono no aware)

· 20 – pentru misterul pe care-l comunică poemul (yugen)

B

· 12 - Punctaj maxim pentru puternica trăire a asprimii implacabile a iernii. Luna de gheaţă nu e doar o imagine pe cer, în apă, un peisaj, precum au utilizat-o alţi concurenţi; din punct de vedere sentimental e „de gheaţă” în relaţie cu corbul ajuns la fundul sacului. Dinamica afectivă a haiku-ului ne poartă de la disperare, la indiferenţă.

· 27 – Punctaj maxim pentru graţia şi delicateţea imaginilor impregnate de o discretă tandreţe. Privită cu compasiune deoarece a ajuns la sfârşitul vieţii ei şi strălucirea îi e din ce în ce mai palidă în zorii zilei, luna este reparată şi totodată ascunsă cu pudoare.

· 37 – Hotărât, acesta este haiku-ul meu favorit. Cred că autorul s-a simţit, ca şi mine, iritat de luna de gheaţă care ocupa 33% , un întreg vers ce-i limita creativitatea şi a scris dintr-o pornire distructivă: a vrut să mănânce luna, sau s-o utilizeze în una din licorile sale magice, a transformat-o într-un obiect. Limbajul colocvial impus de Bashō în haikai e fericit reprezentat de „ taie o felie”. Minunea care aduce cu sine surpriza, şocul emoţional e că nici cel ce face această acţiune, nici obiectul acţiunii nu sunt de fel din lumea de fiecare zi. Originalitatea şi, de ce nu, îndrăzneala autorului dau ineditul, misterul haiku-ului. Simplitatea şi puternica diferenţiere de planuri/limbaj caracterizează fiecare vers: kigo-ul, neutru iniţial, călătorul între lumi, acţiunea banală, producând, prin coliziune, zborul înalt al poemului.

Ca omagiu, dedic confratelui întru obiectivarea lunii senryu-ul pe care l-am scris când a fost anunţat kigo-ul, împrumutând, conform tehnicii honkadori-ului, primele două versuri de la Gérard de Nerval:

soarele negru

al melancoliei –

luni de gheaţă-n scotch

· 19 - De ce vrea luna să treacă pragul? Ce sau cine este dincolo de uşă? Mister! Pragul va fi fiind tainic păzit... Străduinţa lunii care merge până la desfigurare (probabil e în scădere, o fază tristă chiar şi pentru o lună de gheaţă) şi faptul că este subiectul, nu cadrul haiku-ului, ne face să ne identificăm cu ea, să ajungem să o compătimim. Autoarea şi-a apropiat kigo-ul până la identificare – o mişcare originală!

C

· 12 – O admirabilă sugestie a penuriei resurselor la sfîrşitul iernii şi parcă o ameninţare la adresa lunii care ar putea să urmeze ultimului măr stafidit. Poate ca o sofisticată îngheţată.

· 14 – Poemul are un pronunţat caracter ludic, înscenînd întîlnirea anotimpurilor ca un joc de-a v-aţi-ascunselea. Deşi, în acest fel, subliniază şi timiditatea ghiocelului şi puterea nefastă a unor noi răbufniri ale iernii.

· 37 – Un poem care ne scoate din rutina vieţii cotidiene şi ne ademeneşte în zona magiei. Luna capătă valenţe misterioase de care putea uza doar priceperea solomonarului.

· 2 – Poemul surprinde jindul celui aflat dincolo de geam după prospeţimea vieţii de afară. Felul în care “topeşte luna de gheţă” cu răsuflarea mi-aduce aminte de cîteva versuri ale lui Blaga:

Dacă eu nu, atuncea cel puţin
această apă să te frîngă,
această undă să te sfarme,
să te stîngă, să te stîngă.

· 19 – Nu e precizat momentul zilei, dar luna găsită ”aproape-ncovoiată” în “pragul uşii” este semn că pînă şi ea e copleştită de vitregia iernii şi ar dori să intre o clipă în casa unde arde focul. “Luna de gheaţă” nu mai este una rece şi impasibilă, ci doar o biaţă fiinţă îngheţată şi-ncovoiată de griji care caută şi ea adăpost.

D

· 29 - o imagine puternica, de neuitat

· 38 - stiu eu? autorul/autoarea a stiut sa dramatizeze si sa-i dea o forma originala unui lucru foarte cunoscut

· 14 - luna de gheata nu inseamna neaparat miezul iernii; poemul surprinde cu gratie trecerea dintre anotimpuri

· 33 - multa sugestie in acest poem; am remarcat ca autorul sau autoarea face de doua ori aluzie la gheata, dar in forma aceasta nu e suparator; si, pe linga mister, avem aici si nitica aliteratie in u - uri uni / um juru / unii

· 12 - jocul sferelor - corbul opteaza deocamdata pentru mar - urmeaza luna!

· 8 - poem curatel, dar cam descriptiv