Câteva gânduri despre etapa Kukai din noiembrie 2008

Lăudînd pe cei care participă la concursul săptămînal pe ROMANIAN HAIKU pentru locurile meritorii ocupate la ultima etapă a celui lunar şi ştiind că este ocupat cu pregătirea volumului aniversar al grupului, nu mă aşteptam ca Dan Norea să procedeze la o analiză atît de promptă şi, cu vorba folosită de el, atît de matură a etapei care abia s-a încheiat. E o revenire în forţă după o perioadă de aparentă resemnare. Se pare că a fost doar de coacere.

Cum să iei puncte la Kukai

- câteva gânduri despre etapa Kukai din noiembrie 2008 -

Dan Norea

Mi se pare că poemele din etapa aceasta reflectă o maturizare a concurenţilor, o mai bună încadrare în rigorile haikuului. N-am găsit decât puţine exemple de metafore explicite - Andreea Neagu, Elena Agiu Neacşu, Maria Fraseniuc. Aş menţiona şi o maturizare a concurenţilor în momentul votului - şi voi încerca să demonstrez mai jos acest lucru.

Ca o observaţie singulară, dar valabilă şi în viitor, sintagma "lumina din geam" nu era obligatorie. Cei care au folosit-o au pierdut un vers, care putea fi util pentru a sugera mai bine o idee legată de temă.

Câteva poeme s-au îndepărtat de enunţ. Există lumină, dar nu există niciun geam - Daniel Bratu, Ion Răşinaru, Marius Surleac. Tot aici aş încadra şi haikuul lui Adrian Grigoriu - enunţul era clar, geamul are sens de fereastră, nu de ciob de sticlă. Culmea, poemele sunt frumoase, dar lipsa de legătură cu tema se taxează - au luat puncte puţine.

Am identificat câteva teme distincte. În prima dintre ele ca frecvenţă, sursa de lumină este o candelă, o lumânare, un opaiţ, focul din vatră. Autori - Mara Paraschiv, Soriu Nakata, Henriette Berge, Dumitru Radu, Camelia Fraseniuc, Maria Tirenescu, Ana Ruse, Dragoş Tsuku, Doina Wurm, Mareş Octavian.

La fel de des folosită e tema legată de natură - lumina din geam e dată de elemente vegetale: crin, cactus, muşcată, grădină, copac, fruct. Ultimele două - copac, fruct - suferă de lipsa particularizării. O floare care luminează e o temă generoasă, dar se pare că lumea doreşte ceva nou. Tema a fost atinsă de Constantin Stroe, Doru Emanuel Iconar, Ioana Geier, Rafila Radu, Radu Kretzudava, Vasile Moldovan, Mircea Teculescu şi iarăşi Mareş Octavian.

O altă temă, este descrierea unui anotimp. Toamna (Gabriel Iordan Dorobanţu) şi iarna (Victoria Chiţoveanu, Mihaela Amalanci Babuşanu, Daniel Lăcătuş, Ana Fraseniuc) sunt indicate fie explicit, fie aproape explicit, prin elementul zăpadă.

Din păcate, la majoritatea poemelor din temele de mai sus, autorii au considerat că descrierea e suficientă, în spatele cuvintelor nu se găseşte nimic altceva. Sau ideea din spate e prea ermetică pentru media votanţilor. La urma urmei, când participi la un concurs, trebuie să te adaptezi la juriu. Drept care au luat puncte destul de puţine. Dintre toţi cei enumeraţi mai sus, singurii cu punctaje ceva mai mari sunt cei cu mesaje mai lizibile - Dumitru Radu - 8 puncte:

Seară de iarnă -

Focul din cămin pune

Fantasme pe-un geam

şi Victoria Chiţoveanu - 10 puncte:

Semne de iarnă -

Tot mai mică lumina
Prin ochiul de geam

În ultimul caz, semnificaţia din spatele cuvintelor poate fi: datorită gheţii de pe geam şi a gheţii din suflet, lumina e tot mai mică. Şi iarna vieţii poate fi un motiv la fel de bun, cititorul poate alege.

O temă abordată de câţiva autori este: lumina din geam e dată de părul alb al bunicii. E vorba de Tincuţa Horonceanu Bernevic, Nicolae Mihai, Dan Norea. Aş face aici o comparaţie interesantă, între poemele Tincuţei Horonceanu Bernevic - 11 puncte:

Ninge liniştit -

La fereastră bunica

Albită de ierni

şi al meu - 13 puncte:

fulger pe mare -

părul alb al bunicii

icoană la geam

După mine, am luat mai multe puncte pentru că neliniştea bunicii, datorată unei furtuni pe mare (unde se presupune că are pe cineva apropiat) este mai apreciată în haiku decât liniştea din primul poem, fie ea adusă de multele ierni trecute. Elementul negativ primează totdeauna.

O temă frumoasă - lumina din geam este călăuză pentru un eventual călător aşteptat de la drum lung: Ioan Marinescu-Puiu (13 puncte), Adina Enăchescu (9 puncte), Magdalena Dale (5 puncte), Jules Cohn Botea (3 puncte). Tema însăşi fiind un mesaj, aduce puncte de la sine. Diferenţele le voi explica acum. La Marinescu-Puiu

Lumina din geam -

obosit călătorul

grăbeşte pasul

juxtapunerea e corectă, există cele două planuri, ideea de călăuză e numai sugerată.

La Adina Enăchescu

pe drum de noapte

doar lumina din geam ---

o călăuză.

şi Magdalena Dale

În drum spre casă...

prin vântul tot mai aspru

lumina din geam

cele două planuri nu sunt atât de distincte. Totuşi Magdalena Dale merita mai multe puncte. Cred că singurul fapt care i-a dăunat a fost folosirea şi nu sugerarea sintagmei "lumina din geam".

În poemul lui Jules Cohn Botea

Ferestre negre

un singur geam luminat.

Toţi dorm eu te-aştept

cu tot respectul, ideea e prea explicită.

Ultima temă care poate fi generalizată - luna şi stelele. Este cea mai bogată în puncte - Corina Ion (19), Valeria Tamaş (16), Nadja (13), Monica Trif (7), Anişoara Iordache (6), Eduard Ţară (6), Florentina Loredana Dănilă (4), Felicia Les (3). Voi comenta câteva din ele.

Corina Ion confirmă - două locuri I obţinute succesiv sunt o dovadă indiscutabilă a talentului său.

Poemul

şi-n seara asta

luna îi gustă ceaiul -
nu mai e singur

exprimă singurătate, resemnare şi ideea de a te mulţumi cu puţin - să bei o ceaşcă de ceai cu luna e mai bine decât fără ea.

Aceeaşi lună îi aduce alinare călugărului din poemul Valeriei Tamaş

Călugărul bătrân -

Doar luna din fereastră

Luminând chilia...

şi bătrânului din haiku-ul Monicăi Trif

casa din chirpici -

bătrânul la masă

şi luna la geam

Nadja m-a derutat puţin, mai întâi am interpretat "lună de toamnă" ca fiind lună calendaristică. La a doua citire mi-am dat seama că e vorba despre lumina lunii, ceea ce îi conferă o valoare sporită poemului faţă de prima variantă.

lună de toamnă -

la geam paingul ţesând

pânză de raze

Poemul Anişoarei Iordache mi se pare uşor lacrimogen. Are aceeaşi metodă de a stoarce lacrimi ca un film indian - prea pe faţă. Se pare că nu mai aduce automat succes, ca altădată.

la orfelinat:

lacrimi prelinse pe geam-

oglindind luna

Poemul lui Eduard Ţară - frumos şi ieşit din comun, ca de obicei. După mine, a luat mai puţine puncte decât merita pentru că aduce a Eminescu "mii de ani i-au trebuit luminii să ne-ajungă".

O stea de toamnă -

lumina din fereastră

din alte veacuri

Am lăsat la sfârşit câteva haikuuri pe care nu le-am putut încadra în nicio temă. O idee interesantă are Maria Adam - o pereche, iubiţi şi vecini în acelaşi timp, sunt legaţi în mod neaşteptat de o rază de soare care intră în casa ei, reflectată de geamul lui. Iubirea am pus-o de la mine, nu e nici măcar sugerată, deci nu se îndepărtează de haiku. Din păcate, realizarea e deficitară. "Dimineaţa toamna" nu mi se pare o expresie reuşită, iar o structura gen 6-6-7 nu e prea agreată pe kukai.

Dimineaţa toamna -

de la fereastra ta

soarele-mi intră în casă

Am lăsat la sfârşit poemul Liviei Ciupav - 17 puncte.

Un fulger în geam -

Bătrânul orb ascultă

Sunetul ploii

Poemul are o acurateţe deosebită. Senzaţiile sugerate sunt atât vizuale, cât şi auditive. Atmosfera, după dorinţa cititorului, poate fi deprimantă, resemnată sau liniştită. Există antiteză, există un posibil negativism, există aşteptare - după fulger, bătrânul va auzi, cu siguranţă, tunetul.

În final, merită subliniat un fapt fără precedent. Primii 5 clasaţi -Corina Ion (locul I), Livia Ciupav (locul II), Valeria Tamaş (locul III), Ioan Marinescu-Puiu şi Dan Norea (locul IV) - sunt participanţi, etapă de etapă, la concursul săptămânal Romanian Haiku. Lor li se adaugă Victoria Chiţoveanu şi Monica Trif, cu punctaje onorabile. I-aş menţiona şi pe Maria Tirenescu, Henriette Berge, Ion Untaru, Mariana Tănase, Ion Răşinaru, Gabriel Iordan-Dorobanţu (iertare celorlalţi, orice listă nominală suferă de păcatul omiterii) care, deşi etapa aceasta au fost mai puţin norocoşi, în alte etape de Kukai au luat premii. Mi se pare o dovadă clară ca prezenţa săptămânală într-un concurs e o şcoală foarte bună, care te învaţă nu numai să scrii haiku, dar şi să îl apreciezi. Şi în acest context, aş sublinia (încă odată, dacă mai e nevoie) rolul lui Corneliu Traian Atanasiu, creatorul întregului sistem de promovare a haikuului pe internet - Romanian Kukai, Romanian Haiku, LaPortita, Un haiku pe zi, volume online pe Calaméo, clipuri de tip pps, site-uri şi bloguri având ca temă poezia de origine niponă. Mai trebuie menţionat că o parte dintre ele, odată create şi crescute un pic, au devenit autonome. Pe Romanian Haiku, Corneliu Atanasiu se bucură să fie un simplu concurent care, deşi participă şi uneori câştigă, nu are responsabilităţi, nu are stressul organizării şi al îndrumării continue.

În concluzie, tineri şi maturi, dacă vreţi să câştigaţi la Kukai, vă aşteptăm pe Romanian Haiku!