„Cred că un mare poet fără discipoli este ca un om fără copii.”

Eduard Ţară

locul desfăşurării primului kukai din România, locul unde puteţi găsi informaţii despre fenomenul haiku din ţară şi nu numai

sâmbătă, 29 mai 2010

HAIKU CLUB (II)


















HAIKU CLUB MAI 2010





Locul I (11 puncte)


5.

Două rândunici –

în caseta bătrânei

o verighetă


Gabriel Iordan-Dorobanţu



Locul II (9 puncte)


8.

pod în ruină -

pe şosea ies prin asfalt

păpădiile


Dan Norea



Locul III (8 puncte)


1.

Balta secată -

barca bunicului

plină de copii


Ana Ruse



duminică, 23 mai 2010

Premiile voastre pe OGLINDIRI


Autori şi concursuri


Cu clic pe fiecare nume, ajungeţi la paginile respective.

În lista de mai sus se găsesc autorii români care au primit premii la concursuri interne şi internaţionale, precum şi premiile la trei concursuri interne care se repetă. Cei mai mulţi dintre autorii premiaţi mi-au trimis prin email premiile primite.

Deşi am încercat să ţin la zi înscrierile şi cu concursurile stau bine, nu am mai trecut premiile şi în paginile personale. Vă rog pe fiecare să verificaţi dacă în pagina/paginile voastre sînt înregistrate toate premiile primite şi să-mi comunicaţi aici, într-un comentariu sau pe adresa cunoscută - soimana@yahoo.com - toate lipsurile.

La fel, dacă aveţi premii şi nu aveţi încă o pagină a voastră.

Pentru orice îmi comunicaţi, respectaţi tipicul înregistrării: poemul în limba în care a fost premiat şi în limba română, numele concursului şi anul premierii, premiul obţinut.


sâmbătă, 22 mai 2010

REZULTATELE CONCURSULUI ROMANIAN KUKAI MAI 2010


REZULTATELE

ROMANIAN KUKAI MAI 2010


Dragi prieteni ai haiku-ului,


Iată rezultatele stabilite prin votul participanţilor pentru concursul lunii MAI 2010

a cărui temă a fost să includă în text cuvîntul ALBINĂ în oricare din formele lui gramaticale.



FELICITĂRI CÎŞTIGĂTOAREI:


Florentina Loredana Dalian


Şi tuturor participanţilor!



*


Locul I – 30 puncte


42.

În podul șubred

căutându-mi trecutul –

albină-n insectar


Florentina Loredana Dalian



Locul II – 17 puncte


43.

Cimitir pe deal -

prin flori de nu mă uita

zumzet de-albine


Virginia Popescu



Locul III – 16 puncte


48.

Doar o albină

şi grădina devine

mult mai frumoasă


Speranţa Rubin



Locul IV – 14 puncte


7.

Flori de liliac

şi-n zumzet de albine

întâiul sărut


Florica Ceapoiu



Locul V – 12 puncte

5.

praf pe cobză -

zgândărind înserarea...

doar o albină


Anişoara Iordache



Locul VI – 11 puncte


29.

Stup mioritic:

o singură albină -

trântori... o mie


Dumitru Roşu


51.

o atingere -

in zumzetul albinei

fiorul florii


Doina Bogdan Wurm



(ceilalţi participanţi îşi pot vedea rezultatul în tabelul voturilor trimis pe lista LAPNO, cei care nu l-au primit îl pot solicita la adresa dioica_urtica@yahoo.com)



luni, 17 mai 2010

Haiku-ul - un text dramatic fără indicaţii scenice

„Desenaţi un iceberg plutind pe o mare rece. El îşi arată doar o mică parte deasupra mării, în timp ce partea cea mai mare e ascunsă sub apă. La fel ca icebergul, haiku-ul ne arată în cele 5-7-5 silabe o foarte mică parte din el, lăsînd sub apă sentimentele poetului şi mesajele nespuse. Dacă încercaţi să înghesuiţi prea multe într-un haiku care permite doar un mic număr de cuvinte, mesajele voastre vor fi prea lăbărţate şi prea subţiri pentru a mai avea vreun înţeles. Este deci recomandabil ca el să reveleze, ca un iceberg, doar o parte şi să omită sau să lase ascuns cît mai mult posibil sub apă, la dispoziţia imaginaţiei cititorului.” (Inahata Teiko, President of the Japan Traditional Haiku Association, Basic Conditions of Japanese Language Haiku)


Acest citat, deşi vorbeşte despre textul haiku-ului, nu spune totul în ce priveşte dificultăţile pe care le întîmpină un cititor neiniţiat (mai ales dacă este unul occidental) atunci cînd se întîlneşte cu acest text mai mult decît ciudat. Fără să fie avizat cît de cît asupra acestui gen special de poem, textul i se pare de la bun început inabordabil şi imposibil de înţeles. Căci, căutînd mărcile sale literare, textul pare să i le refuze. El nu este un text în proză pentru că nu este discursiv sau retoric, nu spune o poveste şi nici nu descrie ceva, nu încearcă să ne convingă de nimic. Aşa cum nu este nici un text poetic pentru că în el nu aflăm acea încercare de a ne trezi simţămintele prin intermediul figurilor de stil atît de familiare nouă.


El nu conţine nici măcar acele elemente minime de referinţă care să ne introducă în context şi în atmosferă, cum ar fi acel a fost odată ca niciodată pentru poveste sau trucurile care mimau realismul în vechile romane anunţîndu-ne că textul este un jurnal sau o relatare a unei persoane reale care nu se ştie cum a ajuns în mîna autorului. Sau acea mînă de ajutor providenţială care este invocaţia lui Homer: cîntă, zeiţă mînia, ce-aprinse pe-Ahil Peleanul…


Textul haiku-ului este abrupt şi lunecos, nu găseşti în el niciun clenci de care să te agăţi pentru a înţelege care este situaţia care l-a declanşat şi care-i motivează formatul lipsit de poncifele livreşti cu care sîntem atît de obişnuiţi în literatura europeană. Pînă să ajungi să pricepi împrejurările care prilejuiesc naşterea unui haiku şi limbajul ciudat, prea puţin articulat la care recurge autorul, trebuie să fi citit destule poeme şi să fi avut cîteva idei care să te ghideze în a aprecia şi a exersa o anume atitudine existenţială care-l face posibil şi într-un fel îl moşeşte.


Şi abia atunci poţi accepta că textul în sine este de fapt unul exclamativ, că e o suită de strigăte stilizate, de ţipete de uimire surdinizate în faţa unei revelaţii neaşteptate şi poţi adopta ca fiind şi a ta situaţia originară a revelaţiei pe care ţine să o comunice haiku-ul. Cum este însă modulat acest ţipăt pentru a fi strunit într-un text ce pare atît de ascetic şi glacial rămîne încă să înţelegem şi să ne închipuim.


Oricare dintre noi a trăit în viaţa sa situaţii în care dorea febril să evoce lucruri deosebite întîmplate înainte. Şi nu doar să le readucă în faţa minţii şi să le retrezească în sufletul său, ci să o facă împreună cu cei cu care le-a trăit atunci şi cu alţii care de data asta se aflau întîmplător de faţă. O astfel de situaţie este dominată de o emoţie ludică şi de un schimb de replici orale aproape copilăreşti care sînt rostite, vizînd şi arătînd aspecte, detalii, amănunte, dorite revelatoare, expresive, sugestive, pentru a deştepta şi reînsufleţi locuri, fapte, întîmplări, în speranţa că din ele ar putea să crească miraculos o întreagă atmosferă care să-i cuprindă şi să-i pătrundă pe cei de faţă, trasporîndu-i acolo, în locul unde s-a produs revelaţia.


Dacă sîntem suficient de lucizi, vom recunoaşte că acest limbaj oral evocator este cel de la care pornim pentru a construi textul unui haiku. Acest limbaj, căruia i se potriveşte mai degrabă interjecţia şi onomatopeea, sintagma abia înfiripată, decît articularea complexă şi discursivă şi în care chiar şi sintagmele un pic mai elaborate sînt doar gesturi, degete verbale întinse ostentativ către lucrurile evocate. Acest limbaj caracteristic stilului colocvial, stil mai puţin promovat în textele livreşti, descumpăneşte cel mai mult pe cititori şi pe începători.


Toată această situaţie iniţială, conform metaforei aisbergului, deşi este temeiul poemului, este cufundată sub nivelul apei, deasupra căreia se arată doar textul rămas mut cu privire la starea care l-a prilejuit. Putem deduce situaţia intens emoţională doar interpretînd dramatic pauza (sau pauzele) care întrerup textul haiku-ului.


Se spune că întreruperea textului ar fi o pauză de respiraţie. Este însă puţin credibil că un text atît de scurt ar cere să-ţi întrerupi respiraţia pentru că n-ar putea fi rostit dintr-o răsuflare. Întreruperea respiraţiei este, în cazul juxtapunerii a două imagini (sensuri, idei) diferite, una evident strategică. Ea subliniază concomitent, printr-o tăcere semnificativă, atît divergenţa acestora cît mai ales convergenţa pe care autorul o propune cititorului ca dezlegare a misterului. Întreruperea respiraţiei într-o situaţie emoţională intensă este prin sine simptom al uimirii, semn al unei stări neaşteptate de surprindere şi uluială, dar, consecutiv, şi al smereniei în faţa minunii. E posibil ca un haiku să poată fi interpretat ca regizare a unui mister, ceva între un ritual religios al iniţiaţilor şi dramatizare reprezentată cu prilejul unei sărbători.


Vorbind despre traducerea în limbile europene a cuvintelor japoneze care notează kireji, Gabi Greve spune: “Unii poeţi, în special Hasegawa Kai din grupul Gendai Haiku, susţin că orice haiku are deja cîteo pauză invizibilă la început şi la sfîrşit, şi folosirea uneia în plus face să existe într-un singur haiku tradiţional trei pauze. Pauza de la începutul şi sfîrşitul poemului ridică proza comună deasupra normalului şi o situează în tărîmul lirismului.” (Gabi Greve – Haiku Topics) Este o confirmare indirectă a faputului că pauza (pauzele) sînt tăceri pline de înţeles şi dau din capul locului poemului o valoare emoţională neexprimată prin cuvinte. La modul dramatic, pauza înseamnă nu doar o apnee întîmplăroare ci un timp de reglare a respiraţiei în care îţi tragi sufletul asimilînd revelaţia pentru a te reconecta la o lume cu noi şi mai profunde înţelesuri.


Am putea conchide că textul haiku-ului cuprinde doar replicile unui text dramatic din care lipsesc cu desăvîrşire toate indicaţiile scenice şi regizorale absolut necesare unei puneri în scenă. Sarcina de a suplini această lipsă revine în totalitate cititorului.




sâmbătă, 15 mai 2010

INVITAŢIE LA VOT MAI 2010

MAI 2010 – ETAPA VOTĂRII

STABILIREA CLASAMENTULUI SE FACE PRIN VOTUL PARTICIPANŢILOR.

POT VOTA DOAR CEI CARE AU TRIMIS POEME ÎN CONCURS.

Atenţie! voturile vor fi trimise

aşa cum cred că v-aţi obişnuit pe adresa:

votkukai@yahoo.com

Confirmarea o veţi primi de la Livia Ciupav.


Toate poemele pe care ni le-aţi trimis sînt listate mai jos fără numele autorilor, putînd fi identificate după număr.
Ele vă stau la dispoziţie pentru vot. Această Invitaţie la vot va fi postată şi pe ROMANIAN KUKAI.

INDICAŢII PENTRU VOTARE


Nu aveţi dreptul să vă votaţi propriile poeme.

Termenul limită pentru trimiterea voturilor este 21 MAI

ora 24.

Exprimarea votului se face astfel: acordaţi fiecărui poem pe care îl preferaţi un număr de puncte între 1 şi 3. Aveţi la dispoziţie 6 puncte pe care le puteţi distribui cum doriţi.

E preferabil să folosiţi pentru mailul vostru următoarea formulă:

TO: votkukai@yahoo.com

Subiectul: vot kukai

Conţinutul mesajului:

Nr. 10 - 2 pts.

Nr. 18 - 2 pts.

Nr. 36 - 2 pts.

Icsulescu Igrec

Indiferent cum distribuiţi punctele, numiţi poemul ales cu numărul lui din lista poemelor primite pe care o găsiţi mai jos.

Nu uitaţi să semnaţi votul, dacă aţi trimis poeme în concurs, cu aceeaşi semnătură cu care aţi trimis poemele.

Tabelul voturilor va fi trimis pe 22 MAI, imediat după încheierea votului.

Publicare rezultatelor cel mai tîrziu pe 27 MAI.

Ea va fi trimisă listei LAPNO.


LISTA POEMELOR


1.

Pierzându-şi acul -

albina nu se-ndură

să plece din flori

2.

Pomi în floare -

prin zumzet de albine

răsare luna

3.

Colţul meu de rai-

păpădii înflorite

şi o albină

4.

Buchete albe roz

parfum și zumzet -

albinele zboară

5.

praf pe cobză -

zgândărind înserarea...

doar o albină

6.

Albinele-n stup

de la greieri ascultă

tainic BIP... seara

7.

Flori de liliac

şi-n zumzet de albine

întâiul sărut

8.

Zumzet in gradini -

invazie de flori

harnice albine

9.

Zumzet de-albine -

alcool şi trântori sub

salcâmi înfloriţi

10.

Vals de albina

imbatata de soare

pe-o petala de crin

11.

scriu pe o bancă -

îmi dau întruna ocol

nişte albine

12.

Albina din zori –

între înţepătură

şi ultimul zbor

13.

Roi de albine

strâns ghem între flori de tei -

jos un stup curat

14.

Dulceata la fiert -
fierbinti aburii invart
foamea albinei

15.

Salcâmi în floare –

harnicele albine

lucrează din zori

16.

Drumeag însorit -

pe floarea păpădiei

paşii albinei

17.

Floarea soarelui

batuta de grindina -

albine spre stup

18.

Lângă o floare

albina spovedită –

crucea vieţii ei

19.

mireasmă de flori -

pe câmpul înverzit

numai albine

20.

Salcâm înflorit -

miresme şi albine

purtate de vânt

21.

Logodna-n văzduh –

crăiasa albinelor

rază ispitei

22.

Zi însorită -

printre florile de tei

albinărelul

23.

La micul-dejun -

în interes de servici

două albine

24.

nor de albine -

maimuta rostogolind

puiul printre crengi

25.

Iar mai în zadar –

nici albină nu sunt nici

câmp cu păpădii

26.

În stupină

tot mai mulți trântori!

aștept roiul

27.

albine în roi -

ursul mângâie stupul

cu laba stângă

28.

Câte albine

deasupra unei flori -

faguri în ramă

29.

Stup mioritic:

o singură albină -

trântori... o mie

30.

Zumzet de albine –

zambila roz din glastră

a înflorit

31.

fetita la geam –

nicio albina

in florile de zarzar

32.

Iubire crudă -

corole îmbrăţişând

cânt de albină

33.

ghem de albine -

miresme nuptiale

adie vantul

34.

las flori de tei

în apa clocotindã –

zumzet de albinã

35.

Fagul scorburos -

şi-a găsit adăpost un

roi de albine

36.

pe un nas de urs

albina nemişcată -

a stat şi vântul

37.

Nici tipenie-

doar eu si albinele

prin floarea de tei.

38.

spre casă-n tramvai -

pe geam căutându-şi drum

o albinuţă

39.

Cu trupul uscat

o albină captivă -

la geam zumzete

40.

Înăbuşeală -

împart profiterolul

cu o albină

41.

sub flori de salcâmi

albinele cu trântori -

floră, faună…

42.

În podul șubred

căutându-mi trecutul –

albină-n insectar

43.

Cimitir pe deal -

prin flori de nu mă uita

zumzet de-albine

44.

Cu zumzet lacom

roiesc albinele noi

la vechiul salcâm

45.

albina străjer –

amatorul de miere

primit cu venin

46.

bătrână tuşind -

albină dând târcoale

ceştii cu ceai

47.

În zumzet teii -

albine dau năvală-n

polenul tăcut

48.

Doar o albină

şi grădina devine

mult mai frumoasă

49.

Vântul şuieră –

prin urdiniş nu trece

nicio albină

50.

din miezul florii

albinele zumzaind

adunand aur

51.

o atingere -

in zumzetul albinei

fiorul florii