Data
și locul nașterii: 30 noiembrie 1966, Botoșani
Bibliotecar
la Colegiul Economic ”Octav Onicescu” Botoșani
Despre haiku știam prea puțin până anul trecut. Din februarie 2018 am
participat la întâlnirile clubului Sakura, la Biblioteca Județeană ”Mihai
Eminescu” Botoșani, club coordonat de prof. Cezar Ciobîcă. Dumnealui ne-a
explicat regulile, ne-a îndemnat să scriem iar eu am îndrăznit, fiind atrasă de acest gen de poezie. Cred că a
avut o influență în acest sens, pe lângă frumusețea și densitatea de idei ale
acestor poeme pline de fantezie, modul în care au fost prezentate și explicate
de către domnul Ciobîcă.
Ai
urmat nişte modele care ţi s-au părut demne de luat înseamă? Te-a ghidat cineva?
Așa cum
am spus, domnul prof. Cezar Ciobîcă este cel care m-a ajutat să înțeleg mai
bine regulile. Mai târziu, după ce m-am înscris pe grupul Romanian Kukai și pe facebook,
în grupul Autori de haiku din România, am descoperit materialele realizate și distribuite
de domnul Corneliu Traian Atanasiu. De asemenea, comentariile dumnealui la
poemele postate de cei din grup, la încercările mele de haiku, pentru mine sunt
lecții importante.
3.Ce alt gen
de poezie mai abordezi? Ce părere ai despre lirica japoneză comparativ cu cea occidentală?
Nu am abordat
alt gen de poezie, doar câteva încercări neînsemnate.
Consider
că lirica japoneză este fascinantă prin simplitatea și subtilitatea ei.
4.
Ai obținut premiul I la concursul Romanian Kukai, iunie 2018, cu poemul
iar vorbe în vânt –
biletul de adio
făcut evantai
Ne
poți spune ce/cine anume te-a inspirat/ cum
de ai reuşit să scrii un haiku atît de bun?
Nu m-a
inspirat cineva anume, doar am făcut o asociere între evantai și vorbe în vânt.
A fost o inspirație de moment. De la această asociere am pornit și mi-am
imaginat o poveste de dragoste mai agitată, dintre doi tineri capricioși, pe care
apoi m-am străduit să o redau cât mai bine, în câteva cuvinte, respectând regulile
unui haiku.
5. Ce valoare
au pentru tine premiile obținute în acest domeniu, aparițiile în diverse
publicații de specialitate?
Premiile
obținute îmi confirmă că poemele respective sunt reușite, au valoare și mă determină să continui, să perseverez
în căutarea unor ”cuvinte potrivite”. Bineînțeles că mă bucură aceste premii.
6. Ce reprezintă
pentru tine participarea la concursurile
de haiku internaționale sau de pe Romanian Kukai?
La
concursuri internaționale nu am participat. Participarea la concursurile de pe
Romanian Kukai este o provocare și totodată îmi oferă oportunitatea de a învăța
de la cei cu experiență în domeniu.
7. Ce rol joacă
în ceea ce scrii viaţa ta personală, activitatea profesională? Te ajută sau te încurcă?
Preocuparea
de a surprinde în haiku, instantanee și mesaje cu tâlc, m-a îndreptat spre o
perspectivă diferită din care să privesc lumea.
Mai bine zis m-a determinat să văd lumea din cât mai multe perspective
și să fiu mai atentă la detalii. Mi-a îmbogățit viața, prin fiecare haiku citit,
prin fiecare încercare a mea de a scrie un nou poem. M-a bucurat fiecare poem pe
care l-am scris și, chiar dacă nu e atât de izbutit încât să îmi aducă vreun premiu,
este important pentru mine.
Sunt onorată
să fiu în preajma unor nume importante în haiku-ul românesc, de la care încerc să
deslușesc și să învăț cât mai multe despre acest gen de poezie. Le mulțumesc pentru materialele și sfaturile,
îndrumările pe care mi le-au oferit!
8.Poți numi trei
poeme haiku de-ale autorilor români și/sau
străini care îți plac în mod deosebit și pe care ai fi vrut să le scrii tu însuți/
însăți?
Sunt
multe poeme, astăzi mă opresc la următoarele:
căutînd ceva
se-adînceşte-n lună –
lebăda neagră
(Eduard Țară)
clepsidră spartă –
miresmele de tei
îmi umplu timpul
(Cezar – Florin Ciobîcă)
sârmă ghimpată -
un cărăbuș dus de vânt
spre libertate
(Dan Norea)
portretul tatei -
păianjenul îi ţese
o altă pânză
(Valeria Tamaş)
9.Un poem
de-ale tale la care ții cel mai mult.
Nu pot
să spun că țin mai mult sau mai puțin la vreun poem, fiecare are povestea lui.
De aceea menționez primul poem cu care am obținut un premiu, mențiune la concursul Romanian Kukai, mai
2018:
nori de furtună –
târziu la ușa casei
fata cu bujori
și un poem postat pe facebook în grupul Autori de
haiku din România, care a primit multe aprecieri:
furtună în port –
în seara asta pe val
saxofonistul
10.Ai
publicat vreo carte de haiku?/ Ce proiecte ai pe viitor?
Nu am
publicat cărți și nici nu mi-am propus să
public, dar proverbul spune că, niciodată
să nu spui niciodată…
Pentru viitor
îmi doresc să mai am parte de momente de
inspirație pe care să le concretizez în poeme
frumoase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu