În urmă cu câteva zile,
am vorbit la telefon cu unul dintre profesorii mei din liceu. Acum, domnul
Petrache Mureş locuieşte în Cluj-Napoca. Printre altele, m-a întrebat ce mai ştiu despre
Marian Nicolae Tomi. Ştiam că e bolnav, după cum îmi scrisese în mesajul pe care mi l-a trimis în
luna martie, grav bolnav. Eu îl încurajam,
dar ştia el mai bine ca mine cât de greu îi era.
Mi-am amintit că revista
Radio România a publicat, în anul 2004, un articol cu titlul “Japonezul din Vişeu”. De atunci am urmărit, cu
mai multă atenţie, activitatea profesorului Marian Nicolae Tomi, cu care am luat
legătura în anul în care a publicat monografia Liceului Bogdan-Vodă. Mi-a cerut
atunci un fragment din notiţele tatălui meu.
Din 2005, am
corespondat sporadic cu scriitorul Marian Nicolae Tomi, în special în urma
organizării concursului de poezie AD VISUM. Am făcut schimb de cărţi şi era singurul profesor din Vişeu de Sus cu care ţineam legătura, mai ales prin poşta electronică.
flying nowhere
black birds appearing
out of the
painter’s brush
zburând aiurea
păsări negre apar din
Biografie Marian
Nicolae TOMI
Născut la Braşov, la 6
mai 1950, a urmat şcoala generală în com Hărman (Braşov), Braşov, Boiţa (Sibiu)
şi Sibiu, Liceul O. Goga din Sibiu şi
facultatea de Filologie-Istorie, secţia istorie, a Universităţii Babeş-Bolyai
din Cluj Napoca.
A lucrat ca profesor la Vişeu de Sus (Maramureş).
A scris încă din anii '70, când a şi debutat
în presa literară (Tribuna, Cronica, Transilvania), dar abia din 2001s-a ocupat
serios de literartură.
Poeme de-ale sale se regăsesc în mai multe antologii şi reviste din
ţară, Japonia, Serbia, SUA.
A fost redactor
coordinator al gazetei cultural ştiinţifice Astra vişeuană, care a apărut cu
intermitenţe în perioada 1996-1998.
Volume: Clipele,
cuvintele…, versuri, 2001; Tripticul mielului paşnic, versuri, 2002; Pe ţeava
puştii, proză scurtă, 2002; Dinspre Soare răsare, haiku şi tanka, 2003;
Nostalgii intermediare, haiku şi tanka, 2003; Despre supliciile perfecte,
versuri, 2003; Mereu se întâmplă ceva pe drumul spre rai, roman, 2004;
De-a-ndoaselea/De-a v-aţi ascunselea, 2004; Zburând spre Kumamoto, haiku şi
tanka, 2005; Maramureşul istoric în documente, 2005; Invitaţie otrăvită, versuri, 2006; Viaţa asta inventată, proza
scurtă, Cluj-Napoca, 2007; În căutarea celuilalt, proza scurtă, 2007; Jogging,
versuri, 2008; Ghilgameş, teatru, 2008;
Copilăria cea de toate zilele, proză scurtă,2009; La margini de împărăţii,
proză scurtă, 2010;Oameni sub vremi,proză scurtă, 2010; Cartea de poveşti,
basme, 2011; Impromptu, roman, 2011; Aceasta este calea, haiku şi tanka, 2011;
Ferestre deschise de vânt, antologie, vol. I (proză scurtă), vol. II (poezie),
2011.
Prezent în: Cartea mea
fermecată, 2009; Apus de soare, antologie româno-franceză de haiku, 2010; Când
greierii tac…, antologie română de haiku, 2010; Antologia prozei scurte
transilvane actuale, 2010; Caietele de poezie Lucian Blaga, 2010; Varză à la
Cluj. Bucate felurite de scriitori povestite, 2010; Zi de chenzină, antologie română de senryu, 2012.
A fost membru al
Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
* * *
La concursul
internaţional de Haiku „ Kusamakura”, din oraşul japonez Kumamoto, în anul 2004,
ediţia a 9-a: MARIAN NICOLAE TOMI, a primit Marele Premiu cu poemul:
pensula pictorului
Din acest articol, aflăm
că poetul, omul de cultură Marian Nicolae Tomi s-a stins în 13 aprilie 2013, cu câteva
zile înainte de începerea Festivalului “Zâmbete în prier” la care şi-a adus
contribuţia an de an.
Vom păstra în amintire
zambetul dintr-o fotografie făcută la ediţia din 2012.
Mas
Marian Nicolae Tomi e cel din primul rând, cu barba albă.
Mas
Marian Nicolae Tomi e cel din primul rând, cu barba albă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu