Autorul, cineva din Japonia care are, ni se spune, 16 ani.
Dar acelasi haiku (cu doua litere in minus, e drept...) l-am recitit pe Oglindiri, la Dan Doman (care a si fost premiat pentru el, in 2004 la Mainichi)
Va anunt ca cei de la Ito En au retras haiku-ul asemanator cu al meu de pe lista de premii pe anul 2009; le-am scris in 16 august de aceasta coincidenta stranie; nu mi-au raspuns, dar aseara, verificind adresa data de Eduard Tara, am constatat scoaterea de pe lista a poemului incriminat.
Va multumesc inca o data, dumneavoastra si lui Eduard, pentru atentionare.
Dan Doman"
Mă bucur că totul a pornit de la prezentarea volumului lui Dan Doman, Umbra muntelui miroase a răşină, făcută de Dumitru Radu pe Raftul cu cărţi şi de la verificarea posibilă pe Oglindiri.
Printre poeziile lui Blaga există patru care includ în titlu cuvîntul alean. Cuvîntul provine dintr-unul maghiar: ellen, cu înţelesul de opoziţie, împotrivire, „contra”. În secvenţa sinonimică în care poate fi inclus, aleanul pare să se afle la mijloc, mediind între dor şi nostalgie. Dorul este mai pătimaş, vizează ţinte mai bine conturate, e mai aproape de durere şi suferinţă. Nostalgia ţinteşte cel mai adesea locuri, lucruri, episoade definitiv pierdute şi aşează un bemol în faţa pasiunii care se preschimbă astfel în regret, tristeţe, melancolie. Aleanul pare să-şi ascundă pudic originea, contrarietatea şi tînjirea se estompează şi durerea este trăită într-un registru al duioşiei care capătă o neaşteptată savoare. O anume ciudată (şi aparent ilegitimă) atracţie semantică îl apropie treptat de alinare. Aleanul este un dor care se lecuieşte prin sine, o nostalgie tonică.
Pentru Blaga, aleanul pare să fie o stare aparte a fiinţei umane, o dispoziţie lirică potrivită pentu asumarea unei morţi simbolice. Moarte care face parte dintr-un ritual de trecere spre alte paliere spirituale ale aventurii existenţiale.
Cu zalele-alăturea drept,
cu mîinile cruce pe piept.
Doinind aş privi şapte ani
spre cerul cu miei luzitani.
Atracţia pentru contemplativ şi reverie este consecutivă renunţării la luptă şi protecţie, este expunere voluntară şi asumare curajoasă a vulnerabilităţii. Aceeaşi atitudine este mărturisită şi în Pe munte, cînd îi cere însoţitoarei: “Scutul şi coiful cu pană / ia-mi-le ca de pe-o rană”.
Alean arhaic are ambiţii şi mai limpezi, poetul închipuindu-şi moartea ca pe o faptă ctitoritoare a aleanului menită să dea temei cîntecului privighetorilor. Poetul se doreşte şi se vede înhumat “în ţara nimănui”(“pe munte unde-am stat noi doi, / la loc de blestem şi alean” “şi-n freamăt s-a-mplinit ursita”) de-un murg “c-un corn în fruntea lui de basm”, ce-i sapă groapa cu copita.
Lucrarea aleanului este însă definitiv şi monumental finisată în Alean si amintiri ce torc, unde sufletul a parcurs deja ciclul vieţii şi “Obişnuinţei s-a-nclinat / să-nveţe jalea, nemişcat”. Fapt care îl face să renască miraculos: “E fiu al toamnei sufletul“, arătîndu-se în toată maiestatea sa:
“în moartea lui de chihlimbar
un fluture încremenit,
un zbor răpus într-un cristal”
În alt poem, avînd tot titlul Alean, rima încrucişată, survenind doar din două-n două versuri, este unică şi poate părea searbădă şi montonă. Toate versurile care rimează o fac masculin, doar într-o singură silabă finală, în -und. Deşi nu are ambiţia de a fi bogată sau rară, rima are, în mod ciudat, o funcţie eufonică şi estetică majoră: ea marchează o succesiune de secvenţe semantice care-şi răspund ca într-un dialog susţinut, toate terminate printr-o vibraţie prelungă, înaltă, nazală (consoana n), curmată parcă prea devreme de un sunet înfundat – (consoana d). E ca un freamăt, mereu reluat, care se petrece în surdină sub bolta craniană (sau poate sub vreo catapeteasmă cerească?).
Tot poemul este un dialog între autor şi umbra unui nor, între sus şi jos, între celest şi teluric. Urmărind umbra norului, autorul se simte provocat să răspundă, dar într-un sens extrem de larg: dînd urmare unui apel (din afară sau dinăuntru), ieşind din sine către altceva cu care comunică (spaţial şi afin, răzbătînd, străbătînd), responsabilizîndu-se şi rezonînd, observînd în cele din urmă corespondenţa şi complementaritatea sa cu ceea ce l-a provocat.
Umbra unui nor aleargă.
Goana ţine spre-un străfund.
De la bun început, ţinta semnalată jucăuş şi intuitiv este atingerea unei nebănuite profunzimi. Între cer şi pămînt, omul îşi află menirea de mesager, de mediator responsabil care trebuie să populeze intervalul (avid) cu rîvna, aspiraţiile şi năzuinţele sale.
Văi de aur mă îndeamnă
cum mi-e felul să-i răspund.
Asta nu înseamnă că răspunsul ar fi unul simplu şi declarativ.
Umbra m-a cuprins deodată.
Cîte gînduri mă pătrund!
Înţelesuri - nenţelesuri
mi se-arată, mi se-ascund.
Dinamica răspunsului şi subtilitatea lui ţin, după cum se vede, de o întreagă poveste fără cuvinte, de îmbrăţişări înglobante şi de îngrijorări care – strecurate, infiltrate, răspîndite în fiinţa ta – te frăgezesc pentru a putea susţine cu o aleasă sensibilitate dialogul. Căci umbra norului, aparent uşoară (aparent frivolă), “călătoare şi răzleaţă”, este de o gravitate fără seamăn:
“Dar ce grea e! Colo-n ape
ea căzu pînă la prund.”
Iar între nor şi om, aleanul se insinuează “ca un freamăt” căruia norul, cu vibraţia lui aparte, îi ţine “lung, ah, lung, ison profund”.
În cutreierul prin spaţii
cari în altele răspund,
cînte el ce în neştire
mie însumi eu mi-ascund.
Această deschidere de spaţii, de orizonturi, această vibraţie semantică (între răzbatere şi unitate, între rezonanţă şi responsabilitate, între comunicare şi cuminecare) a lui a răspunde face deliciul acestei strofe concluzive. Fără de lucrurile care ne cunosc dincolo de ceea ce sîntem ca ceea ce merităm să fim, am rămîne închistaţi în eul nostru îngust şi meschin, neştiutori de reverberaţiile care ne amplifică şi ne îmbogăţesc fiinţa.
Dominique Chipot vă invită să trimiteţi, până la data de 15 septembrie 2009, haiku-uri pentru 3 fotografii de pe photo-haiku francophone. El le va publica pe cele care îi plac pe site. Puteţi trimite poemele dând click pe link-urile următoare :
Dacă nu reuşiţi să folosţi link-urile, găsiţi în dreapta, la Site-uri de haiku şi tanka, kukai.paris şi apoi, găsiţi pe site-ul photo-haiku francophone pozele cu titlurile indicate.
Din 7 septembrie, activitatea zilnică pe Un haiku... se reia. Pînă acum, au fost prezentate acolo 259 poeme aparţinînd unui număr de aproape o sută de autori.
O bună parte din comentarii le puteţi găsi în două volume, grupate cîte 101, pe calaméo (unde pot fi cititite sau de unde pot fi descărcate):
Lista autorilor se găseşte în banda laterală. Cu clic pe numele lor pot fi accesate doar poemele lor. Dar le puteţi accesa, dacă sînteţi interesaţi, şi direct, din lista de mai jos.
Astăzi vă invităm să participaţi la al 30-lea concurs RK, concursul lunii SEPTEMBRIE 2009. Concursul este organizat de ROMANIAN KUKAI, site unde găsiţi şi Regulamentul în detaliu, precum şi multe alte informaţii despre poezia niponă. Dacă participaţi pentru prima oară, este bine să citiţi în prealabil regulamentul concursului.
Luna aceasta, trebuie să trimiteţi un poem care să includă cuvîntul CULES (sau a culege, culegător) în oricare din formele lor gramaticale. Cuvîntul este kigo de toamnă şi poemul vostru trebuie să se încadreze în atmosfera acestui anotimp.
Fiecare participant va trimite un singur haiku, respectînd în compunerea lui tematica anunţată, numai pe adresa concursului – soimana@yahoo.com. Deoarece se votează poeme anonime, este indicat să nu trimiteţi poeme care au fost afişate sau publicate sub numele vostru anterior, oriunde în altă parte. Şi nici să nu-l postaţi în altă parte pînă la sfîrşitul etapei de concurs.
Noi le vom trimite pentru a fi apreciate de toţi cei care vor să participe la concursul GHICI CARE SÎNT CELE MAI BUNE POEME identificate doar prin numărul pe care îl vor avea în lista tuturor celor primite.
Termenele concursului sînt:
·primirea poemelor pînă la 14 septembrie ora 24 (a României),
·votarea pînă la 21 septembrie aceeaşi oră,
·anunţarea rezultatelor pînă la 27 septembrie.
Singura adresă la care trebuie să trimiteţi corespondenţa pentru concurs este:
Tot ce trimiteţi la alte adrese nu e luat în consideraţie pentru concurs.
Pentru ca textul dv. să nu fie alterat datorită modului diferit de a vedea diacriticele la destinaţie, e bine să-l trimiteţi în ataşament, aşa cum trimitem şi noi această invitaţie. Poemele odată trimise nu mai pot fi corectate.
Nu uitaţi să semnaţi sub poem şi vot cu numele pe care îl doriţi afişat (care poate fi altul decît cel afişat de email). Numele votantului trebuie confruntat cu al participantului pentru că nu vă puteţi vota propriul poem.
Vă rugăm să încercaţi să vă ortografiaţi poemele în acord cu obişnuinţa deja încetăţenită de a evita pe cît se poate alte semne de punctuaţie decît linioara de despărţire care marchează kireji-ul, precum şi majusculele (în afară de începutul poemului şi de substantivele proprii cuprinse în el).
Poemele fără semnătură sub ele (şi nu în adresa email sau oriunde în altă parte) vă vor fi înapoiate pentru a le corecta.
Aşteptăm cu nerăbdare trimiterile voastre.
Corneliu Traian Atanasiu
Magdalena Dale
Maria Tirenescu
Informaţii despre concurs şi haiku găsiţi pe site-ul
Ultimul anunţ al colocviului de la Constanţa. Alte amănunte găsiţi aici . Nu vă trebuie invitaţie specială. Cei care aţi venit mai de curînd în comunitatea iubitorilor de haiku sînteţi aşteptaţi să-i cunoaşteţi pe cei cu vechime. Pentru oaspetii din alte localitati, precizează Laura Văceanu, cazarea si masa la colegiu (30 roni pe zi cazarea si 16 roni pe zi, masa: mic dejun, masa de prinz si cina).
*
SUB EGIDA AMBASADEI JAPONIEI
Societatea de Haiku din Constanţa, Revista „Albatros”, INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEANCONSTANŢA, Colegiul Naţional„Constantin Brătescu” Constanţa
O R G A N I Z E A Z Ă
ÎN ZILELE DE 4- 6 septembrie 2009
EDIŢIA A XVI-A A COLOCVIULUI NAŢIONAL DE HAIKU
INTERCULTURALITATE ROMÂNO-JAPONEZĂ, EVENIMENT PRILEJUIT DE SĂRBĂTORIREA A 50 DE ANI DE LA RELUAREA RELAŢIILOR DIPLOMATICE ROMÂNIA-JAPONIA (SEPTEMBRIE 1959-2009) ACŢIUNE DIN PROGRAMUL CULTURAL – JAPAN DANUBE FRIENDSHIP YEAR 2009
ÎN PROGRAM:
- LANSARE ŞI PREZENTARE DE CĂRTE: LIRICĂ ŞI PROZĂ JAPONEZĂ ŞI ROMÂNĂ, REVISTA „ALBATROS”, ANTOLOGII, COMUNICĂRI, ESEURI, DEZBATERI, PROIECTE, ATELIER DE CREAŢIE, EXPOZIŢII DE HAIGA ŞI HAISHIN
- PARTICIPANŢI DIN BACĂU, BISTRIŢA-NĂSĂUD, BRĂILA, BUCUREŞTI, CÂMPINA, CLUJ-NAPOCA, CONSTANŢA, CRAIOVA, DRAJANA DE SUS, LEHLIU-GARĂ, IAŞI, RÂMNICU-VÂLCEA, SLOBOZIA
- Lucrările se vor desfăşuraîn sala Amfiteatru a Colegiului Naţional „Constantin Brătescu”, str. Răscoalei 1907, nr. 42, în zilele de 4-5-6 septembrie, 2009, începând de vineri, ora 15.00-18.30, sâmbătă 10.00 -13.30/16.00-18.30 şi duminică 9.00-13.00
DESCHIDEREA FESTIVĂ, SÂMBĂTĂ 5 SEPTEMBRIE, 2009, ORA 10.00, COLEGIUL”CONSTANTIN BRĂTESCU”, SALA DE FESTIVITĂŢI
PENTRU INFORMAŢII AVETI LA DISPOZIŢIE TEL.0723/230273/; 0341/408421; 0341/806982; 0241/695143 / Tel.0341/405804
