„Cred că un mare poet fără discipoli este ca un om fără copii.”

Eduard Ţară


locul desfăşurării primului kukai din România, locul unde puteţi găsi informaţii despre fenomenul haiku din ţară şi nu numai

miercuri, 15 octombrie 2014

INVITAȚIE LA VOT OCTOMBRIE 2014




OCTOMBRIE 2014 – ETAPA VOTĂRII

STABILIREA CLASAMENTULUI SE FACE PRIN VOTUL PARTICIPANŢILOR.
POT VOTA DOAR CEI CARE AU TRIMIS POEME ÎN CONCURS.
Votul este obligatoriu.
Nu poţi participa la concurs fără să trimiţi, în termenul stabilit, un poem, nu poţi nici primi voturi fără să oferi şi tu altora. Prin urmare, cei care nu votează vor fi penalizaţi astfel:
1.   Poemul lor va fi depunctat, pierzînd 2 puncte în luna în care au trimis un poem fără să voteze.
2.   Cei care nu votează de 3 ori la rînd sau de 5 ori în total nu vor mai fi admişi în concurs.
3.   Vor fi penalizați și cei care se votează reciproc, adică își acordă unul altuia 2 sau 3 puncte.
Atenţie! voturile vor fi trimise,
aşa cum cred că v-aţi obişnuit, pe adresa:


Confirmarea o veţi primi de la Livia Ciupav.

Toate poemele pe care ni le-aţi trimis sînt listate mai jos fără numele autorilor, putînd fi identificate după număr. Ele vă stau la dispoziţie pentru vot. Această Invitaţie la vot va fi postată şi pe ROMANIAN KUKAI.


INDICAŢII PENTRU VOTARE


Nu aveţi dreptul să vă votaţi propriile poeme.

Termenul limită pentru trimiterea voturilor este 21
OCTOMBRIE
ora 24.

Exprimarea votului se face astfel: acordaţi fiecărui poem pe care îl preferaţi un număr de puncte între 1 şi 3. Aveţi la dispoziţie 6 puncte pe care le puteţi distribui cum doriţi.

E preferabil să folosiţi pentru mailul vostru următoarea formulă:

CĂTRE: votkukai@yahoo.com

Subiectul: vot kukai

Conţinutul mesajului:

Nr. 10 - 2 pts.

Nr. 18 - 2 pts.

Nr. 36 - 2 pts.

Icsulescu Igrec

Indiferent cum distribuiţi punctele, numiţi poemul ales cu numărul lui din lista poemelor primite pe care o găsiţi mai jos.

Nu uitaţi să semnaţi votul, dacă aţi trimis poeme în concurs, cu aceeaşi semnătură cu care aţi trimis poemele.

Voturile incorecte vor fi anulate.

Tabelul voturilor va fi trimis pe 22 OCTOMBRIE,
tuturor membrilor grupului


imediat după încheierea votului.

Publicarea rezultatelor cel mai tîrziu pe 27 OCTOMBRIE.



LISTA POEMELOR

uitat în curte –
dintr-un teasc mai picură
stropi din asfinţit
1
în teasc mustul
fierbând mai tare -
tomnatic pe două cărări
2
miros de mare
in plamani la gustat vin -
barfe langa teasc
3
oameni aleargă
cu struguri și teascuri -
tămîioasa noastră
4
piesă de muzeu -
bătrânul stors de vlagă
vânzând vechiul teasc
5
zile mai scurte -
aroma strugurilor
captivă în teasc
6
sub teascul vechi
aroma amintirilor-
bunicul în cer
7
boabe de struguri
zdrobite încet sub teasc
sucul zeilor
8
semințe în teasc –
presiunea tot mare
și-n noua criză
9
casă-n ruină –
în teasc pe-un bob stafidit
pânza unui paing
10
perdelele dorm -
ţârâitul teascului
ţine treaz mustul
11
horă-n hârdaie,
priviri drăgăstoase -
tescuind strugurii
12
gâlceavă cu-n teasc -
mustitoru, stai sau trag?
Numai tu pe toți?

*mustitor = un băț mai gros cu care se musteau strugurii pe vremuri
13
in teasc se-ncinge
hora fecioarelor -
mustul mai dulce
14
o nouă toamnă
pune anii mei la teasc –
curg doar primăveri
15
curtea din spate -
aurul măslinelor
picurând din teasc
16
grauri în vie -
peste teascul ruginit
ploaie de frunze
17
teascu-mbatranit
sloboade si boabe-ntregi -
si bunicu-i stirb
18
stoluri de grauri
pe deasupra viilor-
strugurii în teasc
19
singur in vie
teasc langa teasc - ochii mei
mustesc tulbure
20
proaspăt de sub teasc –
„Ghid pentru îngrijirea
viţei de vie”
21
Ziua recoltei -
la teasc bunicul scoate
și untul din noi
22
mustul dulce din
strugurii trecuti prin teasc -
autumnalis
23
căruţa plină -
demonstraţia la teasc
chita ţâncilor
24
strugurii sub teasc -
s- avântă fremătând
mustul în butoi
25
cu mic, cu mare
lângă strugurii din teasc -
amintirile
26
teascul de vise -
obraji rosiatici
înapoi la scoala
27
soții lîngă teasc -
ea-și dorește Chardonnay
el resveratrol
28
durere mută -
picurând din teascuri
cercuri tot mai largi
29
strugurii sub teasc –
depănând amintiri
degustătorii
30
doar un păianjen
ameţit prin vechiul teasc –
aceeaşi spirală
31
Teascul prin vecini-
din via bunicilor
doar amintirea
32
pregătind teascul -
cu cănuțe în mână
cerc de nepoți
33
apus de soare -
vin din anul precedent
gustând lângă teasc
34
podul casei-
si-au facut cuib viespile
in teascul antic
35
apus timpuriu -
lângă vechiul teasc tata
stoarce-o lacrimă
36
același teasc -
în fiecare an
alte istorisiri
37
iar bejenie -
călugărul privește
teascul părăsit
38
în miez de toamnă
luminează sub teascuri
și vin și cuvânt
39
parfum de struguri –
Dionysos dă la teasc
bacantele dorm
40
sub teasc cad zdrobiți
struguri dulci, struguri acri -
anonimi pe front
41
tata lângă teasc -
rândunica deplânge
stingerea verii
42
viața mustește –
lângă teasc stau ciorchine
copiii desculți
43
două mâini roșii -
toată lumea primește
mustul lângă teasc 
44
scârţâie teascul-
a câta oară sub lună
picură mustul
45
de sub teascuri curg
bine ascunse licori-
eliberare
46
cules de capsuna -
invartim din nou teascul
in parfumul ei
47
forfotă-n cramă -
călătorind prin teasc bob
cu bob soarele
48
albine în teasc –
înţepător pe limbă
mustul rubiniu
49
bătrânul singur
lângă teascu-abandonat –
răsare luna
50
grauri în vie –
bunicul trece prin teasc
câteva vorbe
51
apus rubiniu –
zdrobită lent în teascuri
ultima rază
52
holtei langa teasc-
mai dulce decat mustul
doar libertatea
53
reparând teascul -
lăudând vinul cel vechi
bătrânul meșter
54
ultima clacă -
pe lângă teasc bunicul
şi câteva viespi
55
pe cer cocorii-
ciorchini cu boabe aurii
sub teascul vechi
56
toamnă târzie-
teascul încă păstrează
damf de struguri
57
lângă teascul vechi -
tăcere-adâncă între
bunic și nepot
58

struguri trași la teasc-
pe vechea troiță Iisus
sângerând din nou
59
teascul cel putred –
s-au scurs atâtea toamne
între clopote
60
curgând de sub teasc
rosătura de carii -
stropii sub gene
61




Dacă v-aţi obişnuit să vă sosească prin email
invitația de participare, invitația la vot,
 reamintirea şi ultima strigare,
precum  și tabelul voturilor
pentru concursul lunar

e musai să vă faceţi un cont pe:


sau să-mi cereți o invitație pe adresa


Pînă acum grupul are 102 de membri.



miercuri, 8 octombrie 2014

un funigel





         Ceea ce îți impune de la prima privire cînd citești un haiku bun este simplitatea deconcertantă a alăturării imaginilor. Modul neașteptat și dezinvolt în care prezența lor laolaltă, spontană și necăutată, transmite un mesaj tulburător.

trenul în gară –
un funigel mă leagă
de prispa casei

Adrian-Nicolae Popescu

         Un tren și un funigel. O mașinărie mătăhăloasă și zgomotoasă și un firicel tăcut, dus de vînt. Un mijloc de transport de mare putere și un filament firav, aproape neputincios.

         Trenul e gata de plecare, pasagerul însă simte, aproape dureros, că se va îndepărta și se va rupe de locul natal. Simte plecarea cu forța inexorabilă a locomotivei. Și mai simte că ceva esențial dar imponderabil îl ține încă (și poate nu-i va da drumul niciodată) legat de locul unde a văzut lumina zilei.

         Va rezista oare funigelul la atîtea mii de cai putere? Se va putea întinde pînă la capătul pămîntului dacă soarta-l va împinge pe călător atît de departe? Asta nu ne spune haiku-ul. Ne lasă să simțim doar încordarea și să mizăm sau nu pe puterea sufletească împotriva forței centrifuge a civilizației.
              

               

Concursul lunii septembrie 20...

More PowerPoint presentations from Corneliu Atanasiu

INTERVIURI RO KU (I) CFC cu ADRIAN-NICOLAE POPESCU



Pentru a ne cunoaște mai bine confrații împătimiți de haiku,voi  încerca să realizez, după un format mai vechi, o serie de interviuri cu haijinii care de-a lungul timpului au obținut premii  la concursul lunar de pe Romanian Kukai.



ADRIAN-NICOLAE POPESCU – medic primar medicină de familie, în comuna Burla, judeţul Suceava. Locuieşte în Rădăuţi, este căsătorit şi are doi copii (Alexandru-Iulian şi Andrei-Ştefan). Debutează în literatură în noiembrie 2012, ca şi concurent în cadrul Festivalului Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor” de la Târgovişte, ediţia a XLIV-a, unde obţine locul al III-lea la proză scurtă. Continuă să scrie, fiind încurajat de soţia sa Alina, de către familie şi de prietenii adevăraţi (familia Chifan – profesori şi traducători). Abordând mai multe genuri literare (proză, poezie, epigramă, teatru scurt, haiku), de la debut până în prezent obţine un număr de peste 50 de premii naţionale şi internaţionale (Italia, Liban, Republica Moldova).



1.Cum te-ai apropiat de acest gen de poezie? De câtă vreme scrii  haiku?

R: Despre existenţa concursurior literarare organizate în mediul virtual sau promovate on-line am aflat întâmplător, căutând cursuri de educaţie medicală continuă, necesare dezvoltării mele profesionale. Astfel am aflat de organizarea Festivalului Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”, ediţia a XLIV-a de la Târgovişte, în luna noiembrie 2012. Premiul câştigat (al III-lea la secţiunea proză scurtă) la prima mea participare la un concurs literar, mi-a dat curaj în a înşirui din nou cuvintele şi, navigând pe valurile web-ului, am descoperit în martie 2013 Romanian Kukai şi romanianhaiku.

2.Cine/ce te-a ajutat să-i înțelegi mai bine esenţa?

R: Mărturisesc că până la momentul martie 2013 „haiku” pentru mine reprezenta doar „ceva în japoneză”. Atât puteam să enunţ şi eu într-o ipotetică discuţie elevată. Am citit regulamentele celor două concursuri şi „deoarece mie îmi plac provocările”, mi-am încercat şi eu talentul în a „aborda şi alte genuri literare” (uh, ce clişee!), având chiar şi curaj de a participa. Dezastru! Ca să înţelegeţi ce valoare literară şi ce profunzime aveau cele trei poeme de debut ale mele, permiteţi-mi să vă recit două strofe care, cred eu sunt mai mult decât sugestive:

„Ţara mea cu ape multe,
 Cu câmpii cu multe flori,
 Ai în tine-o populaţie
 De mai mulţi locuitori.

 Din pământ, din piatră seacă
 S-au creat înspre apus
 Munţii tăi de încreţire
 Orientaţi cu vârfu’-n sus.”.

Am avut însă mare noroc de comentariile finalului de etapă, acele comentarii care la categoria „începători” erau realizate de domnul Corneliu Traian Atanasiu. Dumnealui mi-a deschis uşa şi, cu răbdare şi…mult tact, însă foarte corect mă plimba între agonie şi extaz săptămână de săptămână. Nici nu mă mai interesa ce loc ocupam în clasament! Pentru mine, importanţa etapei o reprezenta comentariul de final; astfel prin evaluare şi autoevaluare am început să înţeleg esenţa haiku-ului. De asemenea, de foarte mare ajutor mi-au fost şi cărţile trimise drept premiu, acele adevărate „manuale de haiku” ale domnului Atanasiu, dar şi poemele adunate în volume de către Cezar-Florin Ciobîcă, Livia Ciupav sau Dan Norea.

3.Ai urmat nişte modele care ţi s-au părut demne de luat în seamă? Te-a ghidat cineva?

R: Cred că răspunsul la această întrebare l-am inclus, fără a şti ce urmează, în cel al întrebării anterioare.

4.Ce alt gen de poezie mai abordezi? Ce părere ai despre lirica japoneză comparativ cu cea occidentală?

R: Ca şi genuri literare, am mai cochetat cu teatrul scurt şi eseul. Am avut chiar şi rezultate la concursurile de literatură. Nu cred că le voi mai aborda prea curând. Au fost doar o încercare a limitelor personale. La ce m-am oprit la momentul de faţă… poezia post-modernistă, haiku-ul şi proza scurtă, nu neapărat în această ordine, ele fiind guvernate de inspiraţie. Am ajuns ca atunci când îmi aşez capul pe pernă, să-mi aştept visele încercând în memorie schiţe de haiku. Dacă îl şi reuşesc (din punctul meu de vedere), îl notez numaidecât pe ceva la îndemână, ca nu cumva să-mi vină altă idee. Ştiu că mai binele este de multe ori duşmanul binelui. Apoi îl reanalizez a doua zi „la rece”.
Dacă ar fi să compar cele două tipuri de lirică…din punctul meu de vedere, valoarea unui text este dată de faptul dacă, la finele parcurgerii acestuia, în mintea mea răsare zugrăvit un tablou, pe care să-l pot admira imaginar de fiecare dată când văd sau aud rostit numele autorului. Cred că haiku-ul poate surprinde în şaptesprezece silabe aceeaşi frumuseţe descrisă în trei volume, ori nouăzeci şi opt de strofe. Dacă tabloul final este remarcabil, felicităm autorul, oricare ar fi acesta: romanicer, poet sau haijin.

5.Ai luat locul I la concursul lunii septembrie 2014 cu un poem foarte reușit. Ne poți spune ce/cine anume te-a inspirat, cum  ai reuşit să scrii un haiku atît de bun?

R: O, câte ar fi de spus…O să încerc să mă adun şi să sintetizez. Până în clasa a VIII-a, perioada 15 iunie-15 septembrie (elevii ştiu de ce/ ce e!) reprezenta pentru mine „Fuga în (şi nu din) rai”; fiind acel băiat de oraş cu bunici la ţară. Nici nu vă puteţi închipui câte aş avea de povestit dacă m-aş întâlni cu Creangă! Apropierea de viaţa satului, de trăirile oamenilor, de valorile anecestrale, de credinţa pură, de palmele crăpate şi de sudoarea frunţii a fost definitorie pentru zidirea mea ca om. Când vorbesc şi scriu despre toate acestea …mă aflu acolo, respir acolo, sufăr acolo. Două imagini ce mă vor urmări toată viaţa, le-am aflat la întoarcerea acasă, la finele studiilor, vreme de câţiva ani după înveşnicirea bunicilor mei (bunicul – cojocar de bundiţe şi cojoace albe tradiţionale bucovinene din piei de oaie, iar bunica – ţărancă simplă, încovoiată de muncă): pânza de păianjen ce nu lăsa găleata ruginită a fântânii a se oglindi în apa rece de odinoară şi cele două scânduri bătute sub forma crucii Sfântului Andrei peste gura cuştii câinelui ce altădată prindea a lătra de bucurie chiar din clipa în care puneam piciorul pe culmea dealului. Probabil că vine ceva din interiorul sufletului, de fiecare dată când am scris despre sat şi despre ţăranul român am plecat în zori direct la serviciu, fără a mai face cunoştinţă cu veşmintele de noapte!

6.Ce valoare are pentru tine acest premiu? 

R: Voi spune atât: simt că, asemeni pildei din Biblie, am reuşit să înmulţesc talanţii înaintaşilor mei, cu rădăcini adânci în vatra strămoşească

7.Participi și la  concursurile săptămânale de pe Romanian Kukai. Ce înseamnă pentru tine aceste concursuri?

R:  Un şah literar! Aşezat pe o tablă 5-7-5, în loc de 8 x 8. La fel…piese negre şi albe. Fiecare aruncându-se în luptă cu tot ce are mai bun în săptămâna sau luna respectivă, căutând să rămână la final „rege”, poezia sa fiind aleasă „regina” concursului. Este scânteia ce-mi scapără permanent gândirea, căreia nu-i voi îngădui nicicând clipe de odihnă. Sau cum spunea regretatul maestru Toma Caragiu tovarăşilor săi, în „Operaţiunea Monstrul”: „o metoda de destindere activă şi de refacere psihică”.

8.Ce rol joacă în ceea ce scrii  viaţa ta personală şi activitatea profesională? Te ajută sau te încurcă?

R: Cred că relaţia de cauzalitate este inversă în situaţia mea. Dată fiind natura profesiei mele, medic de familie, faptul că scriu (uneori cu recunoaştere din partea persoanelor avizate) îmi confirmă, aşa cum glumea un bun amic de-al meu, că cineva apreciază şi altceva ieşit de sub stiloul meu în afară de reţete şi de bilete de trimitere.

9.Poți numi trei poeme haiku  de-ale autorilor români sau străini care îți plac în mod deosebit și pe care ai fi vrut să le scrii tu însuți?

R: Chiar mi-ar fi plăcut să le fi scris eu!  Dacă mi-a fost cerut să enumăr doar trei, atunci le reproduc din memorie:

haijin în spital –
numărându-şi zilele
şi silabele

(Cezar-Florin Ciobîcă)

o gaură-n gard –
umplând-o cu albastru
ochiul de copil

(Liliana Negoi)

cruce de piatră -
sunt cu cinci ani mai bătrân
decât bunicul

(Petru-Ioan Gârda)

Şi unul în limba engleză, participant la un concurs internaţional, dar căruia, din păcate, nu-i mai reţin numele autorului:

fresh flowers
from her garden
for her grave

flori proaspete
din grădina ei
pentru mormântul ei

Te ajut eu. Poemul aparține Irenei Szewczyk (Poland) care a obținut mențiune de onoare la The 14th HIA Haiku Contest,2012.

10.Ai publicat vreo carte de haiku? Ai vreun proiect în acest sens?

R: Nu şi da. Nu mă grăbesc, încă nu am publicat nicio carte. În general, nu de haiku. Doresc să particip încă un sezon, până la vara viitoare ca şi concurent în cadrul concursurilor de literatură, iar una dintre condiţiile regulamentului este să nu fi debutat în volum. Participarea la concursuri mă stimulează în a scrie. Mi-am auto-impus să particip mereu cu alte lucrări, fie de haiku, de proză scurtă sau de poezie, punându-le deoparte pe cele premiate; astfel adunându-se treptat material tehnoredactat pentru viitoarele volume pe care intenţionez a le publica atunci când acestea se vor cere a ieşi de sub tipar.

Rădăuţi, Suceava

07.10.2014