REZULTATELE
ROMANIAN KUKAI NOIEMBRIE 2009
Dragi prieteni ai haiku-ului,
Iată rezultatele stabilite de juriu pentru concursul lunii NOIEMBRIE 2009
a cărui temă a fost să includă în text cuvîntul CEAŢĂ (sau altele din familia lui) în oricare din formele lor gramaticale.
FELICITĂRI CÎŞTIGĂTORILOR:
Livia Ciupav
Ildiko Juverdeanu
Şi tuturor participanţilor!
*
Locul I – 15 puncte
54.
poartă în ceaţă -
abia se desprinde
glasul unui corb
Livia Ciupav
43.
Văl de ceaţă
sfâşiat de cornul lunii –
buha tresărind
Ildiko Juverdeanu
Locul II – 12 puncte
17.
cu sute de ghimpi
măceşi roşii pe vale
sfâşie ceaţa
Gabriela Marcian
Locul III – 11 puncte
29.
luna peste râu -
capetele podului
pierdute-n ceaţă
Sorin Toma Boc
47.
Ceață de brumar –
dangătul talăngilor
umple liniștea
Maria Adam
33.
Cu greu prin ceaţă -
aceeaşi calea sub paşi
si totuşi alta
Corina Ion
Locul IV – 6 puncte
27.
o primă barcă
sosită într-un târziu -
femei în ceaţă
Dan Norea
Locul V – 5 puncte
41.
Pierdut în ceaţă –
cu un baston în mână
caută drumul
Petruţ Pârvescu
Locul VI – 4 puncte
57.
Ceaţă peste râu –
sfârşind torsul bunicii
din ziua de ieri...
Amalia Voicu
Cu tot regretul, observ că, în ciuda faptului că există deja pe internet suficientă informaţie pentru iniţierea celor care doresc cu adevărat să înţeleagă ce este şi cum se scrie haiku-ul, cei mai mulţi perseverează într-un fel de dolce far niente şi cred că e suficient să participe la cele două concursuri, fără să citească şi altceva, pentru a şti ce este haiku-ul. Este o iluzie care nu produce decît suficienţă satisfăcută şi întreţine veleitarismul şi tentaţia de victimizare a celor care, pe drept, nu reuşesc să se remarce în concursurile respective. Studiul serios este singura posibilitate de a progresa în apropierea de o poezie dificilă în ciuda scurtimii sale sau poate chiar ca urmare firească a acestei concizii austere.
Te poţi apropia de poezia niponă, ca şi de alte genuri literare, în mai multe feluri. Poţi dobîndi gustul ei prin contaminare (sau chiar prin îndrumare avizată), frecventînd un grup de persoane care o practică şi o cultivă. Poţi să citeşti singur volume şi antologii de poezie niponă. Şi poţi, de asemenea să citeşti comentarii ale poemelor care te ajută să te iniţiezi în modul de a înţelege semnificaţiile mai profunde, structura în straturi de semnificaţii a poemelor şi acele puncte de articulare care le dau forţă şi subtilitate.
Poţi face toate aceste lucruri pe rînd sau concomitent. ROMANIAN KUKAI, prin extensiile sale, oferă celor care nu au cum să se întîlnească direct cu cei care au aceeaşi pasiune posibilitatea de a găsi pe internet volume de poezie, de comentarii şi antologii în BIBLIOTECA ROMANIAN KUKAI. Găsiţi acolo un număr de 10 antologii şi 20 de volume de autor.Material suficient pentru o iniţiere rapidă şi bine instrumentată.
Printre acestea sînt şi volume de comentarii şi încercări de prezentare a unor atitudini lirice apropiate de cele ale haijinului japonez:
· Corneliu Traian Atanasiu - GRĂDINA JAPONEZĂ (I)
· Corneliu Traian Atanasiu - TAINE ŞI TÎLCURI (GRĂDINA JAPONEZĂ II)
Ultimul volum adună cîteva articole ale mele publicate pe RK şi un număr de mici comentarii la cîte un poem. Sînt ferestre către un număr relativ mic de poeme care mi s-au părut reprezentative pentru cîteva lucruri pe care am vrut să le subliniez. Dar cei ce doresc mai multe comentarii, mai ales asupra felului cum se structurează o mulţime de poeme, le pot găsi, în număr de peste 200, în două volume rezultate din experienţa Un haiku pe zi:
· Corneliu Traian Atanasiu - UN HAIKU PE ZI, volumul I
· Corneliu Traian Atanasiu - UN HAIKU PE ZI, volumul II
Rămîn la convingerea că vor reuşi doar cei majori şi vaccinaţi, cei care înfruntă singuri dificultăţile citind şi răscitind pentru a se familiariza cu o poezie care are şi ciudăţeniile dar şi savoarea ei inconfundabilă.
A identifica haiku-ul cu epigrama sau pastelul este o judecată pripită şi confuză, făcută după un criteriu expeditiv şi suficient: haiku-ul ca şi epigrama sînt poeme scurtissime, haiku-ul ca şi pastelul sînt poeme despre natură.
Iată însă texte care spun exact acest lucru:
„Haiku-ul este o epigramă cu kigo (simbolul anotimpurilor) despre om în miezul naturii, senry-ul este o epigramă despre om în miezul societăţii, care este o natură artificială. Aceeaşi deosebire o găsim între un pastel de Alecsandri şi o satiră de Eminescu.” (Şerban Codrin)
„Haiku-ul este poezia timpului prezent, a unui moment scurt şi semnificativ în care autorul trebuie să fie cât mai neutru cu putinţă, haiku-ul nefiind o poezie sentimentală, ci un mic pastel în care te contopeşti cu natura. Când natura şi omul sunt una, se poate produce revelaţia – iluminarea (starea de uitare de sine ca individ, devenind fiinţă, pur şi simplu). Haiku-ul nu povesteşte ceva, el creează imagini concrete, descrie un moment. El e un mic pastel cu reguli mai stricte.” (Ion Găbudean)
În cele două citate de mai sus, era mai mult decît recomandabilă folosirea ghilimelelor pentru epigramă şi pastel arătînd astfel că este vorba doar de un mod de a spune şi nicidecum de echivalenţe. Este clar că haiku-ul nu este nici o specie a genului epigramă şi nici una a genului pastel. Apropierile făcute între categoriile de mai sus pot induce în eroare pe cei care sînt deja obişnuiţi cu modul de a recepta şi a produce poezie occidentală, aşezîndu-i pe o cale deja bătută şi îndemnîndu-i la o înţelegere comodă dar inadecvată şi infructuoasă.
Pastelul este o specie autohtonă. În nomenclatorul literaturii române, termenul a fost introdus de Vasile Alecsandri, autor care a şi ilustrat specia cu poeme care au consacrat-o. Denumirea nu a fost însă adoptată şi nu a depăşit aria literaturii naţionale. Termenul provine de la numele creioanelor colorate moi, pentru desen, care s-a extins la orice tablou ori desen executat cu acest fel de creioane.
Pastelurile ca specie lirică exprimă sentimentele poetului în mod direct, prin intermediul descrierii (creionării ca într-un tablou) şi a folosirii epitetelor, comparaţiilor şi personificărilor.
Ca şi creioanele cu care sînt conturate tablourile naturiste, pastelul rămîne o poezie moale, agreînd idilicul şi bucolicul, idealizînd rusticul şi celebrînd un optimism campestru. Totul în culori pale şi delicate.
Haiku-ul are altă inserţie în natură şi spiritul său poate fi surprins mai degrabă decît în pastel într-un scurt fragment din Spre Nichit, al lui Calistrat Hogaş:
“Şi dacă niciodată n-ai avut fie bărbăţia, fie fantezia de a-ţi scutura de pe suflet şi de pe inimă prostiile omeneşti, după cum un arbore, la suflarea vântului, îşi scutură foile sale netrebnice şi seci, atuncea, desigur că n-ai rămas, întotdeauna, decât ceea ce eşti: o păcătoasă “fiinţă superioară”, un nemernic “împărat al Făpturii”... Şi nu te-ai simţit, prin urmare, nici topindu-te sub o rază de soare sau o mângâiere de vânt, nu te-ai putut nici întrupa în norul alb, ce pluteşte pe înalte şi albastre aripi de văzduh... Nu te-ai simţit, cu alte cuvinte, o clipă măcar, trup din trupul şi suflet din sufletul larg al naturii!... A sta suspendat în aer şi neclintit deasupra unui curs de apă, ce lunecă grăbit sub picioarele tale, a porunci, cu puterea voinţei tale, gândului să-ţi încremenească în suflet şi sângelui să-ţi îngheţe în vine, a opri în sânul tău bătăile pripite ale ceasornicului inconştient, ce-ţi socoteşte neîndurat clipele scurte ale vieţii, a te preface în cremene însufleţită sau în fiinţă de cremene, a pricepe cu simţul potenţiat al urechii tale susurul colosal şi nehotărât al imensului curs de viaţă ce însufleţeşte vinele lucrurilor, a sta tu singur neclintit în universala lunecare a totului către nesfârşit...”
Sau într-unul din Părintele Ghermănuţă al aceluiaşi autor:
“Şi când îmi aruncam ochii spre negurile munţilor din miazăzi şi când închipuirea mea străbătea în taina lor adâncă şi liniştită, mi se părea că ceva mă soarbe, că întreaga mea fiinţă se subţie, ca suptă de o gură nevăzută, şi că nu rămânea din ea decât ceva sec şi neînsufleţit. Niciodată n-am simţit mai aievea îndoita alcătuire a făpturii mele, decât atunci când am privit din depărtare taina ademenitoare a pustiului şi a singurătăţii...”
Deşi are de a face cu natura, haiku-ul nu exprimă sentimentele omului, ci mai curînd le “reprimă”, punîndu-le o surdină. Sentimentele sînt comprimate în imagini simbolice, topite empatic întru spiritul comun şi lucrurilor, şi omului. Autorul nu şi le declamă afirmîndu-şi personalitatea, ci se depersonalizează pentru a fi una cu ceea ce îl înconjoară, îl pătrunde şi totodată îl susţine.
Doar această atitudine face ca lectura haiku-ului să fie una care trece de superficialitate sentimentalismului şi de suprafaţa lumii şi a naturii: “Dacă prin natură am înţelege doar natură, aceasta ar implica doar o lectură „leneşă”, „săracă”, superficială, doar în registrul orizontal. Când prin natură înţelegem numai natura exterioară, arătăm cu degetul numai vârful (minuscul al) aisbergului, neglijând partea de sub oglinda apei/conştiinţei. În haiku-ul clasic, elementele naturii şi cuvintele sezonale sunt (şi) simboluri ale naturii interioare, anotimpurile sunt (şi) anotimpuri ale sufletului sau/şi ale spiritului.” (Manuela Miga)
NOIEMBRIE 2009 – ETAPA VOTĂRII
Votul nu mai stabileşte cîştigătorii şi este deschis tuturor celor care doresc să aprecieze poemele lunii. Evitaţi deci să votaţi după criterii subiectiv-afine pentru cunoscuţi, nu veţi cîştiga nimic în a vă îmbunătăţi criteriile de apreciere.
DOAR PARTICIPAREA VOASTRĂ LA VOT POATE CONFIRMA
CREŞTEREA TREPTATĂ A COMPETENŢEI VOTANŢIILOR
ŞI INTERESUL PENTRU O ALTĂ FORMĂ DE STABILIRE A CLASAMENTULUI.
Atenţie! voturile vor fi trimise ca şi luna trecută pe adresa:
Confirmarea o veţi primi de la Livia Ciupav.
Toţi cei care votează vor participa la concursul
GHICI CARE SÎNT CELE MAI BUNE POEME
despre care puteţi afla amănunte urmărind linkul de mai sus sau articolul din 28 martie 2009 de pe RK.
Toate poemele pe care ni le-aţi trimis sînt listate mai jos fără numele autorilor, putînd fi identificate după număr. Ele vă stau la dispoziţie pentru vot. Această Invitaţie la vot va fi postată şi pe ROMANIAN KUKAI.
INDICAŢII PENTRU VOTARE
Nu aveţi dreptul să vă votaţi propriile poeme.
Termenul limită pentru trimiterea voturilor este 21 NOIEMBRIE
ora 24.
Exprimarea votului se face astfel: acordaţi fiecărui poem pe care îl preferaţi un număr de puncte între 1 şi 3. Aveţi la dispoziţie 6 puncte pe care le puteţi distribui cum doriţi.
E preferabil să folosiţi pentru mailul vostru următoarea formulă:
TO: votkukai@yahoo.com
Subiectul: vot kukai
Conţinutul mesajului:
Nr. 10 - 2 pts.
Nr. 18 - 2 pts.
Nr. 36 - 2 pts.
Icsulescu Igrec
Indiferent cum distribuiţi punctele, numiţi poemul ales cu numărul lui din lista poemelor primite pe care o găsiţi mai jos.
Nu uitaţi să semnaţi votul, dacă aţi trimis poeme în concurs, cu aceeaşi semnătură cu care aţi trimis poemele.
Tabelul voturilor va fi trimis pe 22 NOIEMBRIE, imediat după încheierea votului.
Dar lista poemelor în ordinea rezultatelor stabilite de juriu, cu indicarea autorilor va fi postată cel mai tîrziu pe 27 NOIEMBRIE. Ea va fi trimisă listei LAPNO.
LISTA POEMELOR
1.
Amurg de toamnă -
o raţă zburătoare
în vălul de ceaţă
2.
Noapte pentru hoţi –
ceaţa adâncă stinge
felinarele
3.
Toamna cu ceata -
pe crengile goale
doar ciorile
4.
Ceaţă adâncă -
pe aici pe undeva
amintirile
5.
Pe lacul adânc
vâslind spre lumină
pescari în ceaţă
6.
Încă aşteptând –
la singura fereastră
aceeaşi ceaţă
7.
Sfîntul Dumitru -
glasul clopotului
prin ceaţa densă
8.
Rătăciţi în munţi –
din ceaţă se iveşte
discul soarelui
9.
crucea muntelui
înghiţitã de ceaţã –
atât de singur
10.
Zările-n ceaţă
peste muntele de plumb
ultimul cocor
11.
prea densă ceața –
cu-atât mai singur astăzi
omul de la far
12.
ceaţa ascunde
verdele molizilor -
numai suspine
13.
Pierdem tristeţea,
ceaţa zorilor de azi
topiţi în soare
14.
Ceaţă în valuri -
brusturele sprijină
zidul casei
15.
Imagini stranii -
pământul tot o ceaţă
tulburând firea
16.
Singur în ceaţă
aşteptîndu-şi nepoţii -
bătrînul văduv
17.
cu sute de ghimpi
măceşi roşii pe vale
sfâşie ceaţa
18.
Prin geamul spart
ceaţa aduce cu ea
tristeţe adâncă
19.
valuri de ceaţă...
drumul abia se vede -
reîntoarcere
20.
O căprioară
scânteie-n lumea ceţii -
la pândă lupul
21.
V V V ... pe cer...
in ceata diminetii -
pleaca cocorii
22.
Faruri prin ceaţă -
aripile albatrosului
luminând calea
23.
Pală de vânt
șezlongul bunicului gol -
ceață pe dealuri
24.
singur în casă –
prin perdele de ceţuri
urlete de lupi
25.
Munţii în ceaţă -
dar Crucea luminată
se mai zăreşte
26.
Ce deasa-i ceata -
cei de pe stalp nu ma vad
pe cine votez?
27.
o primă barcă
sosită într-un târziu -
femei în ceaţă
28.
noiembrie trist -
valatucii de ceata
fura lumina
29.
luna peste râu -
capetele podului
pierdute-n ceaţă
30.
Podet in ceata -
prin aburul de pe cal
omul cu lampa
31.
Varfurile rachitei
iesind din ceata -
antene de melc
32.
Bătrânul dulău
adulmecând iar ceaţa-
niciunde drumul
33.
Cu greu prin ceaţă -
aceeaşi calea sub paşi
si totuşi alta
34.
ceaţă în deltă -
penele egretelor
hrană la peşte
35.
Seară pustie -
glas de buhă bântuie
ceaţa străzilor
36.
ceaţă în priviri -
pe gardul cocioabei doar
ochi de pisică
37.
iar pe vechiul drum,
la crapatul zorilor -
mirosul cetei
38.
senin pe culme -
păşind ca-n vis prin ceaţă
vraja plutirii
39.
vremuieşte -
peste morminte vechi şi noi
aceeaşi ceaţă
40.
Un nou decembre -
aceleaşi aniversări
aceeaşi ceaţă...
41.
Pierdut în ceaţă –
cu un baston în mână
caută drumul
42.
Apus de toamnă -
prin ceaţa irosită
păduri de arţar
43.
Văl de ceaţă
sfâşiat de cornul lunii –
buha tresărind
44.
Ramul de măr -
împodobit cu flori albe
de ceaţă şi frig
45.
stelele ascunse
caută ziua de mâine
prin ceata toamnei
46.
În ceaţa deasă
cu căţelul în lesă
la veterinar
47.
Ceață de brumar –
dangătul talăngilor
umple liniștea
48.
Ceață în vie –
câinele latră
spre necunoscut
49.
alpiniştii cu
ceaţa pe urmele lor –
în vârf soarele
50.
sfâşiind ceaţa –
ultima gutuie şi
dovleacul din gard
51.
Crizanteme albe -
sub ploaia frunzelor
privirea-ncetosata
52.
O zi cu ceata -
poate n-ar trebui sa
ascult Vivaldi
53.
Satul mort de-acum
şi tot mai densă ceaţă
urlă a pustiu
54.
poartă în ceaţă -
abia se desprinde
glasul unui corb
55.
Ceaţă peste tot -
oamenii şi pământul
mai aproape de cer
56.
Cocoşii cântă –
brudina din Sărăcsău
se pierde-n ceaţă
57.
Ceaţă peste râu –
sfârşind torsul bunicii
din ziua de ieri...
58.
ceaţă groasă –
glasul vecinului
mult mai aproape
59.
batrane salcii
cu ceata in spinare -
impovarari
60.
Prin ceata groasa
uguit de gugustiuci -
cautandu-se...
