INVITAȚIE LA VOT APRILIE 2015

APRILIE 2015 – ETAPA VOTĂRII

STABILIREA CLASAMENTULUI SE FACE PRIN VOTUL PARTICIPANŢILOR.

POT VOTA DOAR CEI CARE AU TRIMIS POEME ÎN CONCURS.

Votul este obligatoriu.

Nu poţi participa la concurs fără să trimiţi, în termenul stabilit, un poem, nu poţi nici primi voturi fără să oferi şi tu altora. Prin urmare, cei care nu votează vor fi penalizaţi astfel:

1.   Poemul lor va fi depunctat, pierzînd 2 puncte în luna în care au trimis un poem fără să voteze.

2.   Cei care nu votează de 3 ori la rînd sau de 5 ori în total nu vor mai fi admişi în concurs.

3.   Vor fi penalizați și cei care se votează reciproc, adică își acordă unul altuia 2 sau 3 puncte.

Atenţie! voturile vor fi trimise,

aşa cum cred că v-aţi obişnuit, pe adresa:

votkukai@yahoo.com

Confirmarea o veţi primi de la Livia Ciupav.

Toate poemele pe care ni le-aţi trimis sînt listate mai jos fără numele autorilor, putînd fi identificate după număr. Ele vă stau la dispoziţie pentru vot.

INDICAŢII PENTRU VOTARE


Nu aveţi dreptul să vă votaţi propriile poeme.

Termenul limită pentru trimiterea voturilor este 21 APRILIE

ora 24.

Exprimarea votului se face astfel: acordaţi fiecărui poem pe care îl preferaţi un număr de puncte între 1 şi 3. Aveţi la dispoziţie 6 puncte pe care le puteţi distribui cum doriţi.

E preferabil să folosiţi pentru mailul vostru următoarea formulă:

CĂTRE: votkukai@yahoo.com

Subiectul: vot kukai

Conţinutul mesajului:

Nr. 10 - 2 pts.

Nr. 18 - 2 pts.

Nr. 36 - 2 pts.

Icsulescu Igrec

Indiferent cum distribuiţi punctele, numiţi poemul ales cu numărul lui din lista poemelor primite pe care o găsiţi mai jos.

Nu uitaţi să semnaţi votul, dacă aţi trimis poeme în concurs, cu aceeaşi semnătură cu care aţi trimis poemele.

Voturile incorecte vor fi anulate.

Tabelul voturilor va fi trimis pe 22 APRILIE,

tuturor membrilor grupului

http://groups.yahoo.com/group/INFORMATIIROKU/

imediat după încheierea votului. Publicarea rezultatelor cel mai tîrziu pe 27 APRILIE.

LISTA POEMELOR

singur la volan - în cuib, în depărtare, sosind o barză	1
neîmplinire- sosind toţi vestitorii mai puţin barza	2
gângurit de prunc - cuib îşi clădesc berzele pe stâlpul din colţ	3
în cuiburile goale bileţele de amor – vine barza	4
aripi de berze fâlfâind peste apus - mesaj de-adio	5
se-ntorc berzele - pe goblenul bunicii un prunc în leagăn	6
sat îmbătrânit - berzele din cuiburi sunt toate-n Spania	7
lună pe baltă  - berzele-o toacă-n pliscuri fără-ncetare	8
linişte pe iaz – doar ciocul unei berzei tulburând un nor	9
iată berzele - trăi-voi pân' la anul să le revăd?	10
gong final în ring - teoretic şi practic în cuibul berzei	11
barză sub colnic – picioarele lungi și subțiri ale gravidei	12
barza în baltă – rămasă în urmă doar mătasea broaştei	13
din nou pe stâlp - barza reparând cuibul cu o croşetă	14
cu barza în gând pătuțul cu jucării înmugurește	15
cu disperare căutând cuibul distrus – iubiri de berze	16
berze bat toaca - ultimul ecou scăpând într-o fântână	17
perechea berzei priveste cuibul stricat stand intr-un picior	18
o barza tine fara sa sparga, in cioc, o picatura	19
pluguri la arat - berze după ele ca ghioiceii	20
final de negociere - bine bărzoi băiat ca tine	21
înc-o rafală- un chiriaş şi-o barză cu ochii-n soare	22
sat îmbătrânit - un cuib de barză chioară pe casa moașei	23
barza a venit - în colţul prispei umbre sub leagăn iarbă	24
balansând leagănul... ca o mângâiere umbra berzei în zbor	25
în cuibul berzei - luna îşi etalează rotunjimile	26
pustiu în sat - doar o barză clămpăne la gura fântânii	27
perdele trase – pe-acoperișul casei un cuib de berze	28
guşteri la soare - îi umbreşte uneori pliscul berzelor	29
barză veselă – bun spectator la concert de orocăit	30
stol spre miazăzi - la tânăra măicuță sosește barza	31
satul de batrani - clampane puii berzei pe hornul scolii	32
se-ntorc berzele - scrutând iarăși văzduhul femeia stearpă	33
de dimineață zarvă la biserică- un vis cu berze	34
cuibul sfărâmat - barza încearcă în zadar refacere lui	35
berze pe câmpuri – după ploi doar broaștele mai știu răzorul	36
niciun musafir - lângă cuibul berzelor puştiul cu binoclul	37
berze cuibărind pe hornurile școlii - schimb de migratori	38
berzele cu pui - natalitatea în sat în creştere	39
oprire de timp- granița dintre broască și ciocul berzei	40
după aversă - umbra unei berze pe sîrma de rufe	41
înc-o vară-n doi – pe stâlpul de la poartă berzele-şi fac cuib	42
pui mijesc ochii – barză iar în zaiafet cu pisicile	43
clocot vegetal învulturesc grădina - sosesc berzele	44
casa pustie - barza batrana captusind cuib pentru iernat	45
se-ntorc berzele - pe stâlp indicatorul către vecina	46
noapte de april – barza ciupeşte luna printre nuferi	47
zarzar in floare - la ciocul berzei numai puisori golasi	48
bătrânii singuri - doar barza se-ntoarce mereu la vechiul cuib	49
păpădii de piatră pe rochia ei albă de în - berze pe câmp	50
stoluri de berze – cu soarele pe aripi zburând spre cuiburi	51
cuplu de berze în zbor deasupra casei cuibul strămutat	52
vin berzele iar - câţiva puşti în parc jucând şotron pe alei	53
e primăvara prezentă în cotloane, cuiburi de barză	54
pe luciul apei – iar umbrele berzelor ciugulind raze	55
sat european - o barză căutându-și în zadar cuibul	56
berze peste sat – poştaşul cu ochii verzi din nou pe gânduri	57
toaca de Joi Mari - oprit brusc clămpănitul din cuibul berzei	58
mirat copilul - oare-a venit cu barza frățiorul lui?	59
barza-ntr-un picior - mama îşi face cruce privind icoana	60
copii răsăriţi ca firele ierbii – barză în zbor	61
cuibul de barză pe turla bisericii – botez de gemeni	62
cuib gol de barză - o fată plângând în fața maternității	63
cântec de leagăn - barza aduce în cuib fire de lună	64
sosesc berzele – pe stâlpul din uliță un cuib în soare	65
stoluri de berze - preț de-o oră niciun foc de prin tranșee	66

Dacă vreți să vă sosească prin email invitația de participare, invitația la vot,  reamintirea şi ultima strigare, precum  și tabelul voturilor pentru concursul lunar e musai să vă faceţi un cont pe: http://groups.yahoo.com/group/INFORMATIIROKU/ sau să-mi cereți o invitație pe adresa soimana@yahoo.com Pînă acum grupul are 119 de membri.

Derapajul controlat (1)

Derapajul controlat (1)

         Derapajul pare ceva nedorit. Este văzut și considerat mai curînd ca o schimbare defavorabilă și neașteptată. O alunecare în care imprevizibilul se combină cu periculosul, caracterizată de obicei cu cuvintele: îți fuge pămîntul de sub picioare. Mai mult, ceea ce derapează se abate de la direcția dată, bună, corectă – deviază. Este pîndit mereu de o acuză de imoralitate - deviaționismul.

Ziua Recoltei -

alte probe de sânge

pentru oncolog

Cezar Florin Ciobîcă

         În poemul citat, sensul originar al Zilei Recoltei suferă un derapaj spre un sens la urma urmei impropriu. Sensul deja consacrat și fixat ca nume al unei sărbători, prin atracția probelor de sînge, este perceput și acceptat (tacit) ca recoltare. Într-un fel este violată proprietatea expresiei, dar, cum acolo există o cezură între părți, faptul este perceput nu ca o greșeală ci ca un joc abil de cuvinte. Derapajul nu este unul accidental ci unul controlat, ghidat și, evident, stilistic valid și eficient: festivismul este persiflat.

         Sub acțiunea valurilor și vîntului pot derapa navele aflate la ancoră. Pot derapa avioanele lovite de pale de vînt la aterizare. Derapează vehiculele rutiere rulînd pe un carosabil umed, cu mîzgă, polei sau zăpadă. Pentru ultimele, motivul este aderența scăzută la suprafața pe care se deplasează și de vină poate fi și starea carosabilului, și aceea a pneurilor.

ceasuri triste -

ceasornicarul pleacă

pe ultimul drum

Dan Norea

        

         Și în poemul de mai sus, ceasuri triste este o sintagmă ambiguă, lunecoasă, nefixată la un sens univoc: poate fi vorba de ore de tristețe sau de mîhnirea iremediabilă a ceasornicelor de care avea grijă ceasornicatul decedat. Aici jocul expresiei nu este anulat de a doua parte a poemului. Din contra, decesul ceasorincarului îl consacră ca atare. Iar autorul pare că a turnat ulei pe pagina unde a scris prima sintagmă. Secundarele ceasurilor nu mai sar de la o secundă la alta, ci tresar zguduite realmente de ceea ce s-a întîmplat.

         Pentru cazul nostru însă mai interesant și mai instructiv este derapajul schiorului. Evident, dacă ne referim la schiul alpin, în situația în care se coboară pe panta înzăpezită, alunecarea e totul. Coborîtorul trebuie să optimizeze alunecarea pentru a obține o viteză cît mai mare, să controleze deci și să minimizeze derapajele laterale. Slalomistul însă, pentru a trece prin mulțimea de porți instalate pe traseu, trebuie să folosească cu măiestrie tocmai derapajele cu care declanșează și controlează subtil virajele. Derapajul controlat este arta pe care schiorul trebuie să o stăpînească și să o pună la lucru clipă de clipă.

         Cred că modelul schiorului este în bună măsură valabil pentru felul în care se constituie și evoluează sensul într-un haiku. Aș spune astfel că în haiku sensul care se conturează în cele din urmă nu este acela simplu și univoc, că el urmează de fapt un traseu care se consituie în urma unei suite mai mult sau mai puțin coerente de derapaje. Că nu elementele obiectuale, conceptuale, verbale alcătuiesc sensul poemului ci capacitatea lor de a-i oferi acestuia suficiente motive de glisare, o suprafață pe care se alunecă ușor. Aluzia, sugestia, apropoul, tangența, abaterea, deviația sînt componentele autentice care alcătuiesc veritabila structură a micului poem.

Cuvintele, așa cum apar în dicționar, oferă o listă de sensuri ierarhizată, fără parti-pris-uri semantice, după frecvența uzului. Ele sînt, într-un fel, elemente lexicale libere să se combine, să intre în felurite îmbinări care, de obicei, le limitează sau chiar le anulează libertatea, fixîndu-le într-unul din sensuri. Cu cît contextul verbal în care sînt înglobate devine mai amplu și universul discursului mai larg, cu atît libertatea cuvîntului este mai restrînsă. Experiența mea, de împătimit al ascultării cuvîntului neînregimentat (în îmbinări), este aceea de a-l auzi ca un zumzet de stup sau un vuiet al mării într-o scoică, în care sensurile se așează și reașează mereu în alte constelații.

Această libertate a elementelor de compunere este esențială pentru haiku. Repudierea limbajului discursiv trădează astfel și preferința pentru contexte cît mai scurte, atît verbale, cît și circumstanțiale. Sintagmele concise, schița conjuncturală, elipsa, limitînd contextele, determină o aderență mai scăzută a cuvintelor și posibilitatea unui tremur semantic, unei pîlpîiri a sensului. Aderența mai redusă favorizează derapajul sensului. Echivocul și ambiguitatea, aproape structurale, sînt deci și rezultat al mizei pe limbajul mai puțin articulat. Oprit din vreme la nivelul unor sintagme care-și păstrează jocul – capacitatea de a culisa.   

direct în pământ –

fără plită seceta

arzând cartofii

Șerban Codrin

         Iată un exemplu de folosire eficace a unei îmbinări de cuvinte care, pe moment, nu vrea să spună mai mult - direct în pământ. Nu vrea să spună ceva explicit și definitiv, dar sugerează precipitarea exclamativă a celui ce se grăbește cu o precizare gravă și emoțională. Nu ne spune despre ce e vorba, întîi creează cadrul ca ceea ce urmează să fie receptat la alt diapazon afectiv. Și stratagema reușește pentru că, neavînd aderențe, primul vers derapează fără nicio rezistență spre cumplitul fapt care se petrece sub pămînt. Faptul, paradoxal, este surpins într-un halou de ironie tragică. Controlul derapajului se face însă prin cuvîntul arzînd care, în termeni culinari, numește cu claritate un act ratat, un eșec.