INVITAŢIE LA VOT APRILIE 2012

APRILIE 2012 – ETAPA VOTĂRII

STABILIREA CLASAMENTULUI SE FACE PRIN VOTUL PARTICIPANŢILOR.

POT VOTA DOAR CEI CARE AU TRIMIS POEME ÎN CONCURS.

Atenţie! voturile vor fi trimise,

aşa cum cred că v-aţi obişnuit, pe adresa:

votkukai@yahoo.com

Confirmarea o veţi primi de la Livia Ciupav.

Toate poemele pe care ni le-aţi trimis sînt listate mai jos fără numele autorilor, putînd fi identificate după număr. Ele vă stau la dispoziţie pentru vot. Această Invitaţie la vot va fi postată şi pe ROMANIAN KUKAI.

INDICAŢII PENTRU VOTARE


Nu aveţi dreptul să vă votaţi propriile poeme.

Termenul limită pentru trimiterea voturilor este 21 APRILIE

ora 24.

Exprimarea votului se face astfel: acordaţi fiecărui poem pe care îl preferaţi un număr de puncte între 1 şi 3. Aveţi la dispoziţie 6 puncte pe care le puteţi distribui cum doriţi.

E preferabil să folosiţi pentru mailul vostru următoarea formulă:

TO: votkukai@yahoo.com

Subiectul: vot kukai

Conţinutul mesajului:

Nr. 10 - 2 pts.

Nr. 18 - 2 pts.

Nr. 36 - 2 pts.

Icsulescu Igrec

Indiferent cum distribuiţi punctele, numiţi poemul ales cu numărul lui din lista poemelor primite pe care o găsiţi mai jos.

Nu uitaţi să semnaţi votul, dacă aţi trimis poeme în concurs, cu aceeaşi semnătură cu care aţi trimis poemele.

Voturile incorecte vor fi anulate.

Tabelul voturilor va trimis pe 22 APRILIE, imediat după încheierea votului.

Publicarea rezultatelor cel mai tîrziu pe 27 APRILIE.

Ea va fi trimisă listei LAPNO.

LISTA POEMELOR

1.

plugul ruginit –

bunicul desenează

brazde pe șevalet

2.

"creionul verde"

traseaza un nou concurs -

cu prima brazda

3.

pământul  reavăn -

sub  cireșii  înfloriți

brazdă  proaspătă

4.

iar decolteuri -

negreșit primăvara

s-a dat pe brazdă

5.

brazdele de flori -

susurul izvorului

şi noi le-ngrijim

6.

soarele vesel

  mângâie pământul ud -

  brazda respiră

7.

ogorul brăzdat –

bunica aduce acum

merinde de prânz

8.

cârduri de cocori... -

printre flori de lililac 

vezi numai brazde...

9.

în cânt de cuc

de sub brazdă nouă viaţă-

răsare grâul

10.

bulgări pe brazdă -

pene şi stropi de sânge

încearcă glia

11.

urma vântului -

brazde unduitoare

prin iarba crudă

12.

ploaia sărută

brazdele ogorului –

plugarul cântă

13.

câmp plin de brazde -

pe chipul ţãranului

cute ascunse

14.

ereditate –

după ultima brazdă
hatul tot cel vechi

15.

brazde pe țarini

acoperă sămânța -

zvon de-nviere

16.

zori de zi pe câmp -

brăzdând nemărginirea

o ciocârlie

17.

brazde pe plajă 

intrigați pescărușii -

mucuri de țigări

18.

primăvară iar -

peretele celulei

brăzdat de linii

19.

ultima brazdă –

vechi rădăcini întoarse

către lumină

20.

pe brazda-ntoarsă

doar trei păpădii –

aşteptăm ploaia

21.

riduri adânci în

brazda întoarsă de plug –

mi-e dor de tata

22.

cu plugu-n brazda

peste drum de padure -

goana de iepuri

23.

tril de stancute -

brazdele-ntoarse de plug

le tin isonul

24.

secetă mare -

pe fruntea ţăranului

o nouă brazdă

25.

sub brazda nouă

sămânţă si speranţă -

voia Ta, Doamne!

26.

paşi fără urme -

doar pe brazdele negre

luciul plugului

27.

brazdă proaspătă –

pierzându-se-n pădure

flacăra de fum

28.

brazde pîn` la cer –

Taurul răsare în

golul jugului

29.

brazdă reavănă –

un hârciog așteaptă

semănătorii

30.

albită brazda

de florile paştelui

în noaptea sfântă

31.

brazdele arzând

iar în lac asfinţitul -

eu şi pensula

32.

brazda fumegând

 iar deasupra bunicul

 c-un ciur găurit

33.

primăvară iar -

prima brazdă adâncă

sub ochi viorii

34.

câmp desţelenit –

pe fruntea bătrânului

încă o brazdă

35.

ultima brazdă –

în sfârşit fruntea tatei

se descreţeşte

36.

vişinul uscat -

  brazdă nouă la bunici

  lumânare-n loc

37.

brazde de tractor -

controlori de calitate

trei berze

38.

o, primăvară -

brazdă pe cerul senin-

eu sunt doar dorul

39.

tot greu pamantul -

din fiecare brazda

rasuflarea lui

40.

brazde  întoarse –

berze abia venite

potolesc foamea

41.

copiii plecaţi –

o brazdă şi-n ograda:

flori pentru mama

42.

fumul vieţii –

brazda din zona frunţii

tot mai adâncă

43.

brazdele adânci –

tot mai înalt cântecul

ciocârliilor

44.

sătuc inundat-

arar căte-un avion

mai trage-o brazdă

45.

soare cu dinţi -

în zarzărul fără flori

cocor zgribulit

46.

foc la  hotare -

pe fruntea bătrânului

brazdele  adânci

47.

brazde după plug

ca feţe dup-o vreme -

valuri fără ţărm

48.

ultima brazdă -

în mustul zăpezii-acum

seminţe dintâi

49.

răsărit de soare -

țăranii își brăzdează

ogoarele

50.

brazdă cu brazdă

în zarea cocorilor

alunecă lin

51.

plugul ruginit –

pe chipul bătrânului

încă o brazdă

52.

reanimare –

pieptul lui miroase a

brazdă întoarsă

53.

prin golul din jug

ies coarnele melcilor -

brazde doar pe chip

Două comentarii

Covata crăpată

sub streaşină -

covata crăpată

plină cu soare

Iulian Dămăcuş

        4-6-5, schema silabică neglijată compromiţător sau luată-n răspăr? Dar poţi vorbi oare cu suficientă credibilitate de o covată crăpată cu manşetele scrobite şi încheiat la toţi nasturii?

        Mai degrabă trebuie să o faci condus de exigenţa unei valori ca shibusa, o valoare estetică (şi nu numai estetică pentru că valorile japoneze acoperă simultan mai multe domenii ale vieţii şi culturii) la care, de obicei, se face apel mai rar cînd e vorba de haiku. Dar ea se potriveşte de minune poemului de mai sus, scris cu un desăvîrşit bun gust astringent, care ne aduce totuşi în faţă liniştea, calmul şi frumuseţea sobrietăţii.

Forma brută, abia finisată a covatei, simplitatea ei şi deteriorarea prin învechire manifestă calităţi care se potrivesc mai curînd spiritului, precum austeritatea şi învoirea cu efemeritatea şi precaritatea celor ce sînt. Rafinamentul caracteristic acestei valori, este tocmai această ciudată întrepătrundere a contrastelor, această topire într-un singur aliaj a imperfecţiunii şi a delicateţii.

Covata crăpată nu se pune pe sine în valoare, nu-şi afirmă ostentativ vreunul din atribute. În umilinţa şi discreţia ei, ea se oferă doar, prin oglinda picului de apă scursă de pe streaşină, pe care încă îl mai poate păstra, celebrării soarelui.

Scena-n sine este ancestrală: existenţa permanentă sub streaşină,  recurgînd la recipiente uzate şi hîrbuite,  dezafectate de la utilităţile lor primare, a cîteva captări de apă din resursele cereşti este un obicei care face farmecul vechii gospodării ţărăneşti. Şi, aşa imperfectă, crăpată şi paradită, covata e integrată armonic în micul univers cvasiperfect al econimiei săteşti care, iată, înglobează prin intermediul ei şi soarele. Covata, cu minimă utilitate practică acum, este plină de rosturi cosmice: cît nu pierde toată apa prin crăpături, ea păstrează, oglindit cu infinită delicateţe, şi soarele.

        Nu ştiu de ce îmi vine să citez cîteva versuri ale lui Sorescu: "Noi, Ion şi Ioana, / Cu puterile noastre / Am durat acest sfînt / Copil / Întru veşnica pomenire / A acestui soare / Şi-a acestui pămînt."

        Poate ştiţi voi!

 

Fumul grădinilor

grădini fumegând -
pipa bunului culcuş
pentru păianjeni

Marcela Ignătescu

        Nimic mai inconsistent decît fumul. Şi nimic mai incitant pentru închipuirea noastră. Contemplînd fumul îţi vin în minte şi-ţi răscolesc sufletul cele mai tulburătoare asociaţii. În fumul cu forme schimbătoare şi lesne pieritoare este parcă o întreagă lume de poveşti abia înfiripate ca să se risipească iar. Poate că expresia consacrată de multă vreme viaţa e vis ar căpăta mai multă substanţă (a inconsistenţei) spunînd: viaţa-i doar un fum. Un fum în care viaţa şi moartea par să se împletească şi să se despletească într-o necontenită prefacere.

        Cînd fumegă grădinile e semn că viaţa se-nnoieşte. “În azur se simt întoarceri. / Vînăt fum de vreascuri ude / S-a întins în tot oraşul.”* În aroma înţepătoare a ultimelor frunze arse, speranţa se condimentează însă cu regrete. În fumul învierii se insinuează un firicel din fumul, doar închipuit acum, al pipei bunicului. Viaţa lui  este acum doar fum din fumul pe care l-a rispit în văzduhul atît de primitor.

        În contrast cu fumul grădinilor, pipa bunului a devenit culcuş pentru păianjeni şi nu-şi mai adăuga mireasma inconfundbilă în concertul primăvăratec. Din pipa lui stinsă de-o vreme şi din culcuşul păianjenilor poate încolţi totuşi sămînţa unui poem. Şi, pentru că e primăvară:

Fiece sămînţă-nalţă

De pe un mormînt o piatră.

Suferinţa are-un cîntec

Şi nădejdea are-o vatră.*

____

*versurile citate sînt din poezia  Întoarcere a lui Lucian Blaga

       

Comentarii la cîteva poeme ale lunii martie

56.

țintuit la pat -

tătuța își alege

ultima babă

Cezar Florin Ciobîcă

De remarcat echivocul discret al ambelor părţi ale poemului. Ţintuit la pat pare să fie nu doar o condamnare dictată de boală ci şi o ciudată oportunitate, glisînd uşor spre amintirea fostelor partenere de pat. Partea a doua cumulează astfel şi un sens uşor picant, acela de rememorare a iubitelor şi de ultimă ierarhizare a lor, fără să piardă aluzia la faptul că, pe patul de moarte, e aproape sigur că muribundul va alege acum pentru ultima oară o zi de babe, sperînd, ca totdeauna, să fie o zi cu vreme bună. Mai generos: acum în zilele de babe (ultimele lui zile), el o alege totuşi (şi definitiv) pe ultima – consoarta.

54.

zilele babei

ca în fiecare an –

mai trist moşneagul

Maria Tirenescu

        Pornind de la obîrşie (nu neapărat de la legendă): zilele babelor au fost numite ca atare ţinînd cont de trăsătura cunoscută a femeilor, labilitatea – la donna e mobile -, la care se poate adăuga şi urîţenia fizică şi caracterul, de obicei urîcios, al celor în vîrstă. Zile în care vremea este instabilă şi în care capriciile vremii sînt suverane. De data asta însă, autorul profită de sensul cunoscut, şi, hai să zicem, tocit pentru haiku, pentru a recupera caracterul oarecum proaspăt, neistovit, mereu viguros al vremii. Nu găsesc un cuvînt potrivit în româneşte ca să exprim entuziasmul superlativ al rusescului maladeţ (молодец) – tînăr! – exclamaţie a excelenţei şi a admiraţiei nereţinute: rutina capricioasă a vremii, repetiţia ei aparent plictisitoare este statornicie şi prospeţime supremă, în tonalităţile liricii noastre:          Tu din tânăr precum eşti / Tot mereu întinereşti. Acum e de înţeles de ce-i tot mai trist moşneagul: zilele babei îl dau de ruşine prin tinereţea lor perpetuă.

40.

încă o filă –

afară baba scutură

vechea broboadă

Julia Ralia

        Oricît am denigra metafora, bine folosită, ea poate coabita minunat cu haiku-ul. Cum să vorbeşti mai discret aluziv despre vreme şi viaţă, despre zile şi meditaţie, decît recurgînd la aceste delicate şi candide licenţe: filă pentru zi, vechea broboadă pentru cerul înnorat? Cum să spui mai simplu că încă o zi trece, poate întorcînd filă cu filă lîngă sobă, în timp ce afară vremuieşte şi baba de serviciu scutură din broboada ei zăpada mielor. I-atîta perpetuă prospeţime în vechea broboadă!

36.

cer cu nori lânoşi -

babele îşi deapănă

amintirile

Răduţ Alexandru

        Sus, acolo unde se plămădeşte vremea, legendarele babe sînt la şezătoare. Norii de lînă sînt acum fir lung de poveste şi babele îl trec mereu, două cîte două, de pe fus peste cot să-l facă scul. Şi, firul fiind acelaşi, povestea iese miraculos mereu alta. Şi, cum e firesc, din toată această forfotă scamele cad încet spre pămînt. Ceva din lîna oilor se întoarce ca zăpadă a mieilor.

25.

soarele ascuns -

babele se zbenguie

c-un pui de viscol

Vali Iancu

        Fiinţe de poveste, babele se joacă de-a v-aţi ascunselea cu stihiile. Cît ar fi el de vifor, pentru babe (nu-s oare doar nişte iasme înfierbîntate?), viscolul de primăvară e doar un pui mititel ca şi zăpada mieilor pe care o cerne şi-o învîrtejeşte. Dar şi cînd o da soarele, gata cu joaca, povestea iernii se pune sus pe raft.

23.

ploi de martie –

babele  leapădă iar

cojoacele ude

Valer Pop G.

        Frumos surprinsă, pe mediană, schimbarea vremii. Babele care lepădau, rînd pe rînd, cojoacele, odată cu-ncălzirea vremii, sînt surprinse de sosirea agresivă a primăverii. Cojoacele, nedezbrăcate la vreme, sînt acum leoarcă. Sau ploaia care se precipită în bulboane este doar apa stoarsă din cojoace?

După sondaj…

Mă interesează rezultatele sondajelor. Doar aşa pot şti ce a fost primit bine şi ce mai trebuie să fac pentru a avea rezultate mai bune.

O problemă de înţelegere: nu pricep ce înseamnă blog prăfuit, ce înţeleg cititorii prin blog obosit. Nu pricep, pentru că fiecare cititor sau repondent la chestionar gândeşte în anumiţi termeni. Termenii mei sunt diferiţi de ai tinerilor, ai filozofilor, ai artiştilor.

Poate ar vrea să fie mai colorate. Trebuie să spun, de la început, că sunt împotriva culorilor vii, atunci când e vorba de bloguri. Nu exclud petele de culoare, fotografiile, care reflectă lumea în care trăim. Aş aprecia gestul celor care au curaj să îmi lase un comentariu în care să îmi spună de ce blogul pe care l-am creat nu ii place. Şi aş fi mult mai bucuroasă, dacă mi-ar arăta un blog care nu e prăfuit, dar făcut de o persoană de vârsta mea şi profesia pe care am avut-o, nu a unui blogger foarte tânăr şi nici a unui artist original.

Mă gândeam la acordarea calificativului de prăfuit (sau obosit) acelor bloguri care au o activitate sporadică, mai puţin intensă. În ceea ce mă priveşte, nu pot fi acuzată că nu sunt activă. Mai degrabă ar trebui să devină activi cei care stau deoparte şi constată…

Legat de subiectele publicate, se poate ca ele că nu fie ceea ce şi-au dorit unii. Dar există posibilitatea de a lăsa comentarii pertinente, pe care să le luăm în considerare. Sunt convinsă că orice idee pe care o aduceţi în discuţie va fi analizată şi, dacă e valabilă, va produce o schimbare în forma sau conţinutul blogului.

Vă mulţumesc anticipat pentru păreri, sugestii, opinii!

*

Pentru cei care nu au citit revista RO KU nr. 8, adaug pagina la care se referă Maria:

  A doua întrebare a fost: Cum vi se par site-urile noastre enumerate mai jos? – cu alegerea unuia din răspunsurile prestabilite.

	INSTR UCTIV	INTER ESANT	ATRĂG ĂTOR	PLĂCUT	OBO SIT	PRĂ FUIT
ROMANIAN KUKAI	26	6	1	2	0	0
OGLINDIRI	2	17	10	2	0	0
PREZENŢE ROMÂNEŞTI	6	19	7	3	0	0
RAFTUL CU CĂRŢI	9	15	7	1	0	0
CÎŞTIGĂTORII CONCURSULUI  ROMANIAN KUKAI	8	12	7	5	1	1
HAIKU CLUB	16	7	5	5	1	0
CONCURSURI INTERNAŢIONALE	14	15	4	0	0	1
REVISTE INTERNAŢIONALE	10	16	2	2	1	0
IARNA ÎN ROMÂNIA	2	7	11	11	0	0
NICIODATĂ TOAMNA NU FU MAI FRUMOASĂ	1	8	10	11	1	0
PRIMĂVARĂ TÎRZIE	1	9	9	11	0	1
O VARĂ DE NEUITAT	3	7	9	11	1	0

 

Răspunsurile arată că în marea majoritate site-urile noastre sînt INSTRUCTIVE sau INTERESANTE, iar dacă nu sînt aşa, sînt măcar ATRACTIVE sau PLĂCUTE. Aprecierile negative sînt numeric neglijabile.