„Cred că un mare poet fără discipoli este ca un om fără copii.”

Eduard Ţară

locul desfăşurării primului kukai din România, locul unde puteţi găsi informaţii despre fenomenul haiku din ţară şi nu numai

marți, 10 noiembrie 2015

Suferința care trezește

Suferința care trezește

         Colectiv nu mai este deja doar dezastrul întîmplat sau mai degrabă produs de corupția ucigașă ci și neașteptata reacție de indignare, revoltă și solidaritate a zecilor de mii de oameni ieșiți în stradă zile la rînd. Nu doar pentru a împărtăși suferința unei nații în derută ci și pentru a arăta că au înțeles cauzele care au produs catastrofa și ar putea-o repeta oricînd. Nu doar pentru a-și exprima părerile de rău ci mai ales pentru a trezi în sfletele tuturor responsabilitatea de a schimba urgent lucrurile.

         Cred că și comunitatea noastră, a autorilor de haiku, își poate exprima, într-un mod specific, sentimentele și trăirile față de această neașteptată suită de evenimente. Nedorită și totodată providențial mobilizatoare. Vă propun deci să scrieți haiku-uri în care să surprindeți ceea ce vi se pare potrivit cu atitudinea și modalitățile de compunere ale haiku-ului pentru a aduna o colecție de poeme care să mărturisească gîndurile noastre într-un număr special al revistei RO KU online, asemănător celui publicat după tragedia de la Fukushima:
http://en.calameo.com/read/000002246307cf4107fab

         Pentru că oricum va fi un exercițiu, e bine să nu uităm că haiku-ul cultivă o atitudine rezervată, sobră, discretă și nu se confundă nici cu pamfletul și satira, nici cu imnul și oda. Pentru a scrie un haiku veritabil, vehemența indignării și entuziasmul elogiului trebuie bine temperate după ideea pe care ne-o pot da versurile lui Blaga: Strîns ţinută sub surdină - / ca o pîlpîire de lumină / inima tresare. / Şi răspunde-n Ursa Mare.

         Merită să citiți cîteva poeme deja scrise pe tema dată.

șaptesprezece -
doar ochii albaștri
strălucesc nearși

Daniela Sorina Ciurariu
treizeci și nouă –
puștiul spune că nu mai
vrea să numere

Corneliu Traian Atanasiu


Observați cît de ofertantă poate fi notarea succintă și ambiguă a unui număr care, prin elipsa lui, cere presant întregirea din partea a doua a poemului, aluzia extrem de subtilă la evenimentul nefast și surdina care  sporește paradoxal vibrația și penetranța mesajului.

dans în noapte –
stelele care se sting
înlocuite de lumânǎri
ultima noapte –
apeluri rǎmase
fǎrǎ rǎspuns

Ana Drobot

Și aici, lucrează eficace elipsa: evenimentul la care se face aluzie nu e numit și poate fi ghicit doar din sugestiile prezente în partea a doua la mitul stelei căzătoare și la lumînarea aprinsă pentru cel dus, la apelurile disperate făcute de cei rămași.

*


         Cei care vor să participe la acest gest de solidaritate pot înscrie poemele, maximum 5 de persoană, în formularul de mai jos, începînd de astăzi pînă la sfîrșitul lunii.

Niciun comentariu: