„Cred că un mare poet fără discipoli este ca un om fără copii.”

Eduard Ţară

locul desfăşurării primului kukai din România, locul unde puteţi găsi informaţii despre fenomenul haiku din ţară şi nu numai

sâmbătă, 27 februarie 2010

A TREIA INTALNIRE DIN 2010 A CERCULUI DE HAIKU - ANUNT



Dorim sa ne intalnim si in martie.

Mai exact, sambata 6 martie, ora 14.00, tot la Cafe Verona, Carturesti Patria.
Pentru cine nu a mai fost : Str. Arthur Verona nr. 13, http://blog.carturesti.ro/?p=326.
Iar pentru cine nu a aflat inca: oricine vrea sa ni se alature, este binevenit.
Va asteptam cu drag
Ioana Dinescu

marți, 23 februarie 2010

REZULTATE FEBRUARIE 2010

-->
REZULTATELE
ROMANIAN KUKAI FEBRUARIE 2010

Dragi prieteni ai haiku-ului,
Iată rezultatele stabilite prin votul participanţilor pentru concursul lunii FEBRUARIE 2010
a cărui temă a fost să includă în text cuvîntul ŢURŢUR(E) în oricare din formele lor gramaticale.

FELICITĂRI CÎŞTIGĂTORULUI:

Eduard Ţară


Şi tuturor participanţilor!

*

Locul I – 15 puncte



5.
Ţurţuri picurând –
bătrânul strânge-n palmă
un ceas ruginit

Eduard Ţară


Locul II – 13 puncte
53.
ţurţur solitar -
la orice adiere
picuri de lună

Sorin Toma Boc

Locul III – 12 puncte

54.
Oare-i destinul?
in urma mea un turtur
se face tandari

Vali Iancu

Locul IV – 11 puncte
11.
Ţurţuri sub streşini –
străbătând prin vitralii
sunet de orgă

Petru-Ioan Gârda

27.
Lumina lunii
vibrand usor in turturi -
cata tacere!

Ana Ruse

Locul V – 10 puncte 23.
Nopţi fără stele -
doar ţurţurii păzesc
vechiul cerdac

Henriette Berge

35.
Camin cultural
"Atentie, cad turturi !" -
singurul anunt

Maria Adam

38.
perdea de turturi -
urmele vechiului cuib
in asteptare

Manuela Dragomirescu

Locul VI – 9 puncte

17.
Ţurţuri de gheaţă –
la casa părintească
singurii paznici

Letiţia Iubu

26.
ţurţuri picurând –
lumina Soarelui în
fiecare strop

Ildiko Juverdeanu

50.
orgă de ţurţuri -
picături cristaline
rezonând în jgeab

Doina Bogdan Wurm

52.
turturi la stresini -
batrana pune in cos
ultimele vreascuri

Valeria Tamaş

(ceilalţi participanţi îşi pot vedea rezultatul în tabelul voturilor trimis pe lista LAPNO, cei care nu l-au primit îl pot solicita la adresa dioica_urtica@yahoo.com)


joi, 18 februarie 2010

Adjectivul (I)


Adjectivul determină un substantiv şi numeşte o însuşire a lucrului (obiect, fiinţă, idee) numit de substantiv. Determină în sensul că afirmă, precizează, marchează, consemnează, defineşte calităţi, trăsături, particularităţi (de regulă reale) ale lucrului în cauză.


Haiku-ul tinde să ne aducă în conştiinţă (în minte şi-n suflet) imagini ale lucrurilor (obiecte, fiinţe, idei) pe care le numesc în special substantivele, dar şi ale acţiunilor şi întîmplărilor pe care le numesc şi substantivele, şi verbele. Reprezentările pe care le evocă poemul sînt imagini complexe în care conţinutul cognitiv se amestecă totdeauna cu sugestii emoţionale şi aluzii culturale şi simbolice. Cu cît este mai puţin determinat (prin adjective sau adverbe) lucrul evocat, cu atît este mai amplu evantaiul de sugestii, haloul afectiv şi spiritual care-l însoţeşte. Indeterminarea dă libertate sensului, iar ambiguitatea favorizează bogăţia interpretării. Iar vagul are detenta dinamismului.


E de înţeles prin urmare că adjectivul trebuie folosit cu maximă parcimonie şi că a nu consemna trăsăturile lucrului evocat are o serie de avantaje pentru haiku:


· evită menţionarea expresă şi inutilă a unor însuşiri ştiute, previzibile, deductibile, redundante

· economiseşte în acest fel spaţiul textual, destinîndu-l altor cuvinte care aduc informaţie utilă

· nu constrînge şi nu dăscăleşte cititorul, ci îl provoacă şi îi activează imaginaţia

· lasă lucrul în deplinătatea libertăţii pentru a sugera ce este de înţeles prin comportament său, prin scena în care este implicat, prin simpla desfăşurare a evenimentelor.


*


O prejudecată comodă ne poate face să vedem în epitet doar un adjectiv cu funcţia de atribut. Un epitet este, etimologic vorbind, un cuvînt adăugat care conferă lucrului (substantivului sau verbului) de care e ataşat însuşiri neobişnuite. Epitetul nu atribuie obiectului trăsăturile sale caracteristice şi fireşti, ci pe acelea imaginate de autor sub imperiul trăirilor sale. Epitetul deformează deci percepţia corectă şi reală a obiectului cu intenţia de a-l determina pe cititor să adopte viziunea autorului.


Autorul de haiku refuză însă să contamineze lucrurile cu efuziunile sale sentimenatale şi să le corupă imaginea prin infuziunea fanteziei sale, atît din discreţia care-l caracterizează în ce priveşte mărturisirea trăirilor sale, cît şi pentru a nu denatura imaginea (care i le-a provocat şi) pe care vrea s-o aducă în faţa cititorului vie şi nealterată, în starea în care ea i-a produs iluminarea (starea de satori).


Merită reţinut faptul că nu orice element determinant (adjectiv sau adverb) este epitet. Este epitet doar atunci cînd intervine imaginaţia sau afectivitatea autorului deformînd imaginea reală a lucrului. Imaginea rezultată astfel înfăţişează lucrul aşa cum se reflectă el în simţirea şi în fantezia scriitorului. În rest e vorba de determinări neutre stilistic.


În plus, epitetul nu este o figură de stil în sine, ci numai un purtător de figuri de stil. Orice atribut, nume predicativ sau circumstanţial de mod este numit epitet când conţine în acelaşi timp o metaforă, o metonimie, o sinecdocă, o hiperbolă etc., sau când face el însuşi să apară o asemenea figură. Dacă nu cuprinde aşa ceva, atunci el nu este epitet.


*


Pentru modesta încercare de analiză de mai jos, am folosit antologia Luna în ţăndări selectînd poemele în care am găsit ajective. Statistic, lucrurile stau aşa:



(clic pe imagine pentru a o vedea mărită)

*


Prezenţa adjectivului poate fi ignorată în substantivele compuse unde sensul lui este absorbit de substantiv, ca de pildă în plop argintiu sau Vatra Luminoasă. Adjectivul nu mai are aici nicio independenţă şi nu poate fi substituit decît pierzînd sensul particular al numelui creat doar prin acea determinare.


Cum stau pe prispă
îmi odihnesc mâinile
pe Carul Mare


Vânt de toamnă -

fântâna arteziană

alungă trecătorii


Pe prispa casei,

trandafiri agăţători

pun chenar mamei


Viaţa la oraş.

De cînd nu am mai văzut

o stea căzătoare


Azi-noapte

zăpada ne-a astupat urmele –

încă un dosar clasat


La polul opus se situează adjectivele care sînt folosite ca epitete. Ele nu sînt legate de substantivele pe care le determină într-o manieră neutră semnalînd o trăsătură reală a lucrurilor, ci le atribuie acestora însuşiri bizare, nefireşti, improprii, izvorîte din trăirea şi fantezia autorului.


Astfel, lucrurilor li se atribuie metaforic însuşiri ale fiinţelor vii, plantelor comportamente animale:


Gară-n ars bărăgan.

Ornice Paul Garnier

ştirbe de ace


Cer înflorit
într-o băltoacă
o petală de măr


În frunza palmei

o buburuză

dezleagă viclene răscruci


Noapte de vară.

Pe nisip adormită

umbra lanternei


Doi ciorapi în dungi

se usucă îmbrăţişaţi

în clarul lunii


Clar de lună –

foşnesc magnolii

trezite din somn


Sau totul este personificat căpătînd simţire, atitudini, metehne şi comportamente umane:


Lună nebună.

Nopţi cu murmur de musturi.

Cramele treze


Grădina tristă:

în coaja de nucă

ploaia-şi face cuib


Toamnă sihastră:

în cireşul desfrunzit

tremură o stea


Asfinţit blajin.

Iar mă-nvăluie teama –

Zădărnicie


Lăutar timid

alt greier şi-a luat ecou

să umple noaptea


Tăcute mure...

Privesc lung printre frunze

cum moare toamna


Nuc singuratic.

În mijlocul grădinii ruginite

liniştea


Oraşul iarna –

dimineaţă uimită

de atâta alb


Nucile verii

înfiorate în crengi –

amare şi verzi

Lacul acelaşi

înfrigurat ori tandru –

doar broasca alta


Mâine voi fi departe.

Astăzi m-a oprit

primăvara visătoare


Dacă prima categorie de epitete pare să aducă un dinamism simbolic poemelor, înlesnind trecerea într-un alt plan al semnificaţiei, a doua este supărătoare prin modul ofensiv şi nedelicat în care ţine să ne impună viziunea autorului, în loc de a ne propune doar imagini netrucate afectiv.


O altă categorie de epitete, foloseşte o metaforizare mai cuminte, exagerînd doar puţin coloritul lucrurilor, alura persoanelor, starea locului:


Mă reazem de gând

cum de lumină toamna –

ca de un leu alb


Amurg sîngeriu

nici un bujor în grădini –

vântul doar vântul


În vals de Chopin

balerina firavă.

Toamna pe afară


Ceaţă şi brumă.

Două crizanteme

secerate de vânt


Plouă monoton

peste gara pustie

cu ceasul stricat


Uneori însă, epitetul găseşte în mod fericit un cuvînt care poate fi interpretat în mai multe sensuri:


Trestie spartă –
golul plin de cântece
rostuit de vânt


Poemul este saturat de aluziile înţelepciunii extrem orientale pentru care golul nu este văzut ca o lipsă, ci ca o virtualitate ce se cere împlinită. La fel cum pentru un celebru sculptor statuia există deja şi trebuie doar eliberată din blocul de marmură, trestia spartă (şi ea o negativitate valorizată) este doar un pretext pentru a crea un gol productiv pe care vîntul să-l ia în primire pentru a-şi rosti repertoriul.


O interesantă discuţie despre cuvîntul rost găsiţi la Noica, rostul este la origine tocmai golul menit să fie umplut pentru ca părţile unei construcţii să se îmbuce între ele devenind solidare (mai ales la cele din lemn). Ceva îşi găseşte rostul, se rostuieşte tocmai prin această aşezare, articulare în golul care-i este destinat pentru a intra într-o anumită ordine. Mai pătrăm sensul în devenire în expresia pe de rost, care însemnă a reproduce prin viu glas fără a citi, unde rost înseamnă gură, de unde şi verbul a rosti pentru a pune în ordine, a articula cuvintele.



marți, 16 februarie 2010

Concursul anual de haiku HEXAPOD

Am primit de la Corina Ion traducerea şi adaptarea unui anunţ de pe site-ul
UNIVERSITĂŢII DE STAT CAROLINA DE NORD.
Ştim că printre cititorii blogului se află persoane doritoare să participe la întreceri.
***

Concursul anual de haiku HEXAPOD organizat de Muzeul de insecte NCSU (UNIVERSITATEA DE STAT CAROLINA DE NORD)

Haikul este un mijloc amuzant, în mod tradiţional focalizat pe schimbările de sezon şi pe natură (inclusiv insecte sau alte artropode terestre sau de apă dulce!) cu un format relativ standard care-l face mai usor de judecat/jurizat. Desigur, acceptăm abateri minore de la „regulile” haikului tradiţional (5-7-5 onji). De asemenea, ne-ar plăcea să vedem mai multe HAIGA( haiku însoţit de imagine) şi SENRYU ( poem scurt despre slabiciuni umane sau, în cazul insectelor, despre ciudăţenii).

Se oferă trei premii pentru locurile I, II şi III.

Informaţii necesare:

Haikul dvs.
Numele complet
Date de contact (oraşul, ţara)
Vârsta ( dacă este mai mică de 13 ani)
Vrem să ştim, de asemenea, dacă sunteţi sau nu de acord să vi se folosească numele în cazul în care poemele dvs. vor apărea în vreo pagina Web sau materiale ale NC State University.

Oricine poate trimite poeme cu excepţia juriului.

Acceptăm între 3 şi 15 haikuri până la data de 20 martie, ora 11.59 pm, prin mail la adresa ncsuinsects@gmail.com .

Mai multe, pe adresa http://insectmuseum.org/haiku.php

luni, 15 februarie 2010

INVITAŢIE LA VOT FEBRUARIE 2010

FEBRUARIE 2010 – ETAPA VOTĂRII

STABILIREA CLASAMENTULUI SE FACE PRIN VOTUL PARTICIPANŢILOR.

POT VOTA DOAR CEI CARE AU TRIMIS POEME ÎN CONCURS.


Atenţie! voturile vor fi trimise

aşa cum cred că v-aţi obişnuit pe adresa:

votkukai@yahoo.com

Confirmarea o veţi primi de la Livia Ciupav.


Toate poemele pe care ni le-aţi trimis sînt listate mai jos fără numele autorilor, putînd fi identificate după număr.
Ele vă stau la dispoziţie pentru vot. Această Invitaţie la vot va fi postată şi pe ROMANIAN KUKAI.

INDICAŢII PENTRU VOTARE


Nu aveţi dreptul să vă votaţi propriile poeme.

Termenul limită pentru trimiterea voturilor este 21 FEBRUARIE

ora 24.

Exprimarea votului se face astfel: acordaţi fiecărui poem pe care îl preferaţi un număr de puncte între 1 şi 3. Aveţi la dispoziţie 6 puncte pe care le puteţi distribui cum doriţi.

E preferabil să folosiţi pentru mailul vostru următoarea formulă:

TO: votkukai@yahoo.com

Subiectul: vot kukai

Conţinutul mesajului:

Nr. 10 - 2 pts.

Nr. 18 - 2 pts.

Nr. 36 - 2 pts.

Icsulescu Igrec

Indiferent cum distribuiţi punctele, numiţi poemul ales cu numărul lui din lista poemelor primite pe care o găsiţi mai jos.

Nu uitaţi să semnaţi votul, dacă aţi trimis poeme în concurs, cu aceeaşi semnătură cu care aţi trimis poemele.

Tabelul voturilor va fi trimis pe 22 FEBRUARIE, imediat după încheierea votului.

Publicare rezultatelor cel mai tîrziu pe 27 FEBRUARIE.

Ea va fi trimisă listei LAPNO.



LISTA POEMELOR


1.

Al treilea ţurţur
stă agăţat de cireş -
flaut de gheaţă

2.

Turture cu origini secrete

fara parinti in dar,

nu plange…

3.

Soarele rontaie

turturii la stresini -

sfarsit de iarna

4.

Luna lui gerar -

ţurţurii streşinei plâng

în sobă focul

5,

Ţurţuri picurând –

bătrânul strânge-n palmă

un ceas ruginit

6.

Cu vârful în sus -

minunăţia unor

altfel de ţurţuri

7.

Lumină astrală –

la casa săracului

mirul din ţurţuri

8.

Desprinşi de pe cruci

ţurţurii sparg lumina

eternităţii

9.

cuiburile goale -

la streaşina casei doar

ţurţuri în soare

10.

Ultimii ţurţuri

cu scânteieri pe obraz

lacrimi de soare

11.

Ţurţuri sub streşini –

străbătând prin vitralii

sunet de orgă

12.

poem repetat din greşeală

13.

raze de soare

lacrimi de gheaţă străpung -

zâmbet nesigur

14.

roi de pescăruşi

la pomana porcului -

ţurţuri pe nave

15.

ţurţuri pe cimpoi –

pace în creţul iei

pe vatra goală

16.

ţurţuri lucitori

împodobesc streaşina –

doi brazi la poartă

17.

Ţurţuri de gheaţă –

la casa părintească

singurii paznici

18.

buf turturele

intr-un alb perfect

caut diamantul

19.

Primul ghiocel -

la streaşina casei azi

nici-un ţurţure

20.

globuri albe-n brad –

la abator belşug de

ţurţuri roşii

21.

turturi de gheata -

pe ram un corb impietrit

soare nicaieri

22.

ţurţuri la streşini -

porumbel singuratic

în aşteptare

23.

Nopţi fără stele -

doar ţurţurii păzesc

vechiul cerdac

24.

Turţuri pretutindeni -

zarzărul mai plin de rod

ca niciodată

25.

Strada închisă:

“pericol cad ţurţurii”

mă întorc din drum

26.

ţurţuri picurând –

lumina Soarelui în

fiecare strop

27.

Lumina lunii

vibrand usor in turturi -

cata tacere!

28.

Aşchii de lună

la fereastra cu ţurţuri -

trec pragul casei

29.

Soarele rece -

doar ţurţurii sclipesc

sub gerul iernii

30.

ţurţuri din calcar -

răcoarea din peşteră

reconfortantă

31.

Pe sub streaşină

candelabru din ţurţuri –

lumină-n curte

32.

Ţurţur ascuţit –

sabia lui Damocles

la gâtul iernii

33.

ţurţur tot mai mic -

s-aud de sub streaşinã

turturelele

34.

Zile mai calde -

stropii din ţurţuri încep

călătoria

35.

Camin cultural

"Atentie, cad turturi !" -

singurul anunt

36.

Doi gladiatori -

Sabii din turturi lucesc

In curtea scolii

37.

Telegrama -

te iubesc Nunta in mai

cu drag Turturel

38.

perdea de turturi -

urmele vechiului cuib

in asteptare

39.

Rîde soarele-

Veselie pe prispa

Plîng doar ţurţurii

40.

Murmură paşii

purtători de ţărână,

apa în ţurţuri

41.

Salcie în vânt

ţurţuri filiformi -

clinchet stins

42.

liniste in zori -

pe crengile nucului

doar un turture

43.

Pe drum de ţară -

copacilor cu ţurţuri

nicio poză

44.

Vreme de amurg -

nici soarele n-a topit

turturii din usa

45.

popas la schit –

în bătaia vântului

un şir de ţurţuri

46.

Ţurţuri la fereşti -

nămeţi înalţi cât casa

şi soare cu dinţi

47.

casa vaduvei –

până şi ţurţurii plâng

prăbuşindu-se

48.

picuri de ramas

bun iarna-i pune-n turturi -

cu susul in jos

49.

ochii batranei -

turturii adancind gropi

in pamatul ud

50.

orgă de ţurţuri -

picături cristaline

rezonând în jgeab

51.

prima zi de post –

lângă cumpăna fântânii

ţurţurele spart

52.

turturi la stresini -

batrana pune in cos

ultimele vreascuri

53.

ţurţur solitar -

la orice adiere

picuri de lună

54.

Oare-i destinul?

in urma mea un turtur

se face tandari