„Cred că un mare poet fără discipoli este ca un om fără copii.”

Eduard Ţară


locul desfăşurării primului kukai din România, locul unde puteţi găsi informaţii despre fenomenul haiku din ţară şi nu numai

sâmbătă, 21 martie 2009

O revistă scanată

Sînt cîteva iniţiative concertate care vizează aceeaşi ţintă: cunoaşterea dimensiunii comunităţii noastre şi a felului în care ea este (sau nu este) închegată. Este un fel de curiozitate a mea, dar şi o dorinţa de a şti dacă ea are o anume consistenţă, o structurare sau este doar una laxă lipsită de structură şi reacţie.


Anul cooperării urmăreşte să-i cointereseze şi pe ceilalţi în această investigaţie. Lista autorilor a ajuns prin eforturi concertate la 421 de nume. Este însă curios că majoritatea sînt încă doar simple nume, nimeni nu-şi aduce aminte de persoanele respective pentru a adăuga o localitate de reşedinţă, o dată de naştere sau (ceea ce e evident mai greu) o adresă email.


M-am gîndit că a parcurge toate revistele publicate pînă acum ar fi modul cel mai firesc de a afla toate numele celor ce au contribuit într-un fel sau altul, din ’90 încoace, prin creaţiile lor la afirmarea acestei comunităţi. În plus, ar putea fi recenzate şi volumele semnalate sau discutate în paginile lor. O asemnea încercare am făcut în ianuarie sugerînd cu pot fi prezentate sumarele revistelor.


Astăzi încerc ceva mai consistent. Revistele ar putea fi prezente în întregime pe internet. Paginile scanate şi ajustate pentru a fi prezentate sub formă de carte pe calameo ar pute oferi o sursă de informaţie importantă pentru a cunoaşte ce s-a întîmplat cu haiku-ul în scurta şi recenta sa istorie românească.


Prima revistă scanată în întregime este Orion nr. 5. Am reuşit pentru că mi-am suplimentat dotarea şi cu un Canon multifuncţional cu care pot copia pagini sub formă de imagini. Cu această ocazie mi-am făcut şi ucenicia. Şi acum ştiu şi cum trebuie prelucrate imaginile pentru a deveni lizibile dacă şi-au pierdut pregnanţa, şi cum pot fi redimensionate, decupate, readuse la verticală dacă au o mică înclinare. Nu am reuşit totul de la început, dar după o sută şi ceva de pagini am cîştigat experienţă.


Mă gîndesc că toate revistele publicate la noi nu cred să depăşească numărul de 60. Cu un pic de bunăvoinţă s-ar putea ca ele să existe pe internet.



Niciun comentariu: